|
FLORILE CAPCANA
Florile capcana nu servesc doar pentru prinderea si mistuirea prazii
in vederea obtinerii substantelor azotoase, ca la unele plante carnivore,
ci si pentru asigurarea polenizarii incrucisate. In acest caz florile au
suferit o serie de modificari adaptive menite sa atraga si mai ales sa
retina insectele. Ele au nectar mirositor culori vizibile, forma unei
palnii inzestrata la capat cu un capacel si inauntru cu perisori care
impiedica iesirea, intocmai ca dispozitivele de la unele capcane de
soareci. O astfel de planta este cucurbetica (aristolechia
clemati),frecvent intalnita in vii pe langa garduri, in ochiuri de padure.
Floarea ei galbuie ori tarcata cu rosu la unele neamuri mediteraneene ce
cresc si pe valea Cernei, are forma unui tubulet dilatat la baza cu o
limbuta in partea superioara vizibila de la distanta. Cucurbetica este
vizitata de insecte mici care se pot strecura prin gatul palniei florale.
Odata patrunse, ele nu mai pot iesi, din cauza celor doua randuri de
perisori rigizi intorsi inh jos. Prinsa, insecta se zbate in interiorul
florii, descarca pe stgmate polenul cu care a intrat, producand
polenizarea. Putin timp dupa ce are loc fecundatia, perii care impiedicau
iesirea din corola se imoaie, se ofilesc, si calea ramane libera pentru
insecte. Aceasta isi va lua zborul spre alta floare, incarcata de polenul
de la staminele care intre timp, ajunse la maturitate isi deschid anterele.
Pe acelasi principiu functioneaza si capcana florii de rodul pamantului
(Arum maculatum).
ANOMALII FOLOSITOARE
Se spune ca natura croieste plantele dupa tipare perfecte. Totusi
natura mai greseste cateodata. Anomaliile n-au intotdeauna un caracter
monstruos. Uneori, dimpotriva, sunt deosebit de estetice si atragatoare,
conferind plantei o nota de originalitate.
Oamenii au retinut multe din aceste abateri morfologice si pe unele
le-au intretinut in mod intentionat pentru a-si imbogati colectia de forme
horticole cu aspect decorativ sau cu valoare economica. Gradinile si
parcurile sunt pline de astfel de forme aberante. Cauzele aparitiei unor
astfel de abateri de la caracterele normale ale speciei sunt diverse.
Uneori anomaliile se datoresc unei ingramadiri bruste a unei mari cantitati
de seva elaborata, ori a unor craci lacome, lujeri tarzii sau lujeri de
refacere. Alteori ele sunt pricinuite de un dezechilibru in alimentarea cu
hormoni de crestere a organelor plantei in primele etape ale dezvopltarii
ei. Anomaliile pot fi variatii individuale sau ereditare. Unele anomalii
privesc tulpina. Din loc in loc intalnim papadii (Taracsacum officinale) cu
4,5,6,capitule alaturate, pornite dintr-un singur lujer monstruos dezvoltat
din imbinarea inui numar de lujere coirespunzatore numarului de capitule.
In curti apar in straturi |