Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Fasolea



Fasolea

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 169 ori.


Cauta referat dupa: fasolea


Descriere referat:
FASOLEA (semivolubil?) Importan?a culturii Importan?a fasolei const? în marea valoare alimentar? a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat în proteine (25 – 28%) ?i vitamine foarte nutritive ?i foarte ieftin. Tulpinile de fasole r?mase dup? treierat (vrejii), împreun? cu p?st?ile, sunt de asemenea bogate în proteine ?i reprezint? un bun furaj mai ales pentru oi. În ?ara noastr? suprafe?ele cultivate cu fasole în cultur? pur? a crescut mult în ultimii ani. În plus, pe suprafe?e însemnate, fasolea se cultiv? ?i intercalat, printre porumb. Soiuri Soiurile cultivate în ?ara noastr?, fac parte din specia de fasole comun? (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioad? scurt? de vegeta?ie (75 – 100 zile) ?i sunt cu semin?e albe. Dup? modul de cre?tere a plantei, soiurile se prezint? sub dou? forme: cu tulpina scund? (30 – 40 cm) ?i dreapt? cunoscute ?i sub numele de soiuri de „fasole oloag?”; cu tulpin? mai înalt? (50 – 70 cm), semivolubil?. Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate în tabloul: Soiul ?i originea Tulpina MMB (g) Perioada de vegeta?ie (zile) Zonele de cultur? Soiuri autohtone Ardeleana Oloag? 150 – 200 96 – 120 Transilvania ?i Vestul ??rii Fundulea 332 Oloag? 260 – 310 75 – 80 S ?i S-E ??rii numai în cultur? succesiv? Avans Semivolubil? 280 – 370 79 – 97 Silvostepa Munteniei ?i zona colinar? din Oltenia Cealâ din Dobrogea Semivolubil? 300 – 350 80 – 115 Dobrogea ?i Câmpia Dun?rii Orizont Semivolubil? 260 – 330 75 – 95 S ?i V ??rii, Transilvania Premial Semivolubil? 300 – 380 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia, Muntenia ?i Moldova Progres Semivolubil? 160 – 200 75 – 96 Toate zonele. Cultur? succesiv? Soiuri str?ine Gratiot (S.U.A.) Oloag? 160 – 190 79 – 87 Moldova, Banat ?i cultur? succesiv? Magna (Cheoslovacia) Oloag? 340 – 380 79 – 86 Moldova Bistrenski (Bulgaria) Semivolubil? 280 – 320 80 – 100 Câmpia de Vest, S ??rii ?i Moldova Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.) Semivolubil? 230 – 300 75 – 95 S ??rii Cerin?e fa?? de clim? ?i sol Clima Fasolea este o plant? iubitoare de c?ldur?. Semin?ele germineaz? la temperatura de 8 – 10 °C, iar în timpul vegeta?iei necesit? o temperatur? de 20 – 25 °C. Temperaturile joase întârzie cre?terea ?i dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 °C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25°C) mai ales în perioada înfloririi, nu-i sunt asemenea favorabile. În ce prive?te umiditatea fasolea rezist? relativ bine la secet?, în special în prima parte a vegeta?iei. Are îns? nevoie de umiditate moderat?, în special de umiditate atmosferic?, în timpul fecund?rii florilor ?i a form?rii boabelor. Din aceast? cauz? în Sudul ??rii, fasolea d? rezultate foarte bune cât se cultiv? intercalat, printre porumb. Umiditatea prea mult? este îns? d?un?toare, favorând apari?ia bolilor. Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textur? mijlocie (lutoase, lut – nisipoase), fertile, cu reac?ie neutr? (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate. Zonele de cultur? În ?ara noastr? fasolea g?se?te condi?ii foarte favorabile, în Câmpia de Vest ?i Câmpia Transilvaniei, mai ales pe v?ile principalelor râuri. În restul ??rii fasolea poate fi cultivat? în condi?ii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile. Rota?ia Fasolea este, în general, pu?in preten?ioas? fa?? de planta premerg?toare. Cele mai bune rezultate le d? îns? când urmeaz? dup? culturile care p?r?sesc terenul mai devreme ?i dau posibilitatea ca, prin lucr?rile de preg?tire, s? se acumuleze cât mai mult? umiditate în sol (cerealele p?ioase ?i culturile pr??itoare timpuri). Nu sunt indicate ca plantele premerg?toare pentru fasolea culturile de leguminoase în general de floarea soarelui, rapi?? sau în întrucât acestea pot favoriza r?spândirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dup? porumbul tratat cu erbicide triazinice. De?i fasolea merge uneori bine ?i dup? ea îns??i, pentru a se preveni r?spândirea bolilor specifice, se recomand? s? nu revin? pe acela?i teren decât dup? o perioad? de cel pu?in 4 ani. Fiind în acela?i timp leguminoas? ?i pr??itoare ?i racoltându-se destul de timpuriu, fasolea este o bun? premerg?toare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamn?. Fertilizarea Fasolea, ca ?i alte leguminoase pentru boabe, reac?ioneaz? mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca îngr???minte. Dintre îngr???mintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odat? cu ar?tura în doze de 30 – 60 kilograme substan?? activ? la hectar, în func?ie de rezerva de fosfor din sol. Îngr???mintele cu azot se recomand? s? nu se aplice înainte de sem?nat. Necesarul de îngr???minte cu azot se stabile?te în func?ie de formarea nodozit??ilor produse de bacteriile simbiotice pe r?d?cinile plantelor de fasole, care se determin? dup? 20 – 25 zile de la r?s?rire. În cazul când la mai mult de 80% din plante se g?sesc minim 5 nodozit??i, se vor aplica 0 – 30 kilograme la hectar N.s.a. În caz contrar se vor aplica 30 – 70 kilograme la hectar azot substan?? activ? în func?ie de fertilitatea solului. Îngr???mintele cu azot în dozele men?ionate se vor administra concomitent cu pra?ilele mecanice, cel mai târziu pân? la înflorire. Lucr?rile solului pentru fasole sunt în general, acelea?i ca la porumb. Lucr?rile solului Pentru fasole sunt, în general, acelea?i ca la porumb. Trebuie avut în vedere faptul c? nivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei în scopul asigur?rii condi?iilor optime atât la sem?nat, cât, mai ales, pentru recoltarea mecanizat?. Preg?tirea patului germinativ se efectueaz? cu utilaje diferite, prin care s? se realizeze un strat foarte bine afânat pe adâncimea de sem?nat (fasolea are germina?ie epigeic?), în acela?i timp cu combaterea tuturor buruienilor r?s?rite ?i cu încorporarea corect? a erbicidelor utilizate. Patul germinativ se preg?te?te, de obicei, prin dou? lucr?ri: prima cu discul de agregat cu grapa cu col?i reglabili si o bar? nivelatoare; a doua cu combinatorul. S?mân?a ?i sem?natul Semin?ele de fasole destinate sem?natului trebuie s? posede o puritate de cel pu?in 98% ?i o capacitate de germina?ie de cel pu?in 90%. Înainte de sem?nat se recomand? ca semin?ele s? fie tratate cu biopreparatul Nitragen – fasole. Tratamentul se efectueaz?, obi?nuit, la s?mân??, ziua sem?natului, dup? instruc?iunile care înso?esc preparatul, folosind 4 flacoane pentru cantitatea de s?mân?? necesar? la un hectar. Tratamentul se poate face ?i concomitent cu sem?natul, prin pulverizarea suspensiei bacteriene direct în sol, în zona semin?elor cu ajutorul unui dispozitiv prev?zut cu duze ata?at la br?zdarele sem?n?torii. Epoca optim? de sem?nat la fasole este cât în sol la adâncimea de 5 – 6 centimetri se realizeaz?, în timp de 3 zile consecutiv temperatura de 8 °C ?i vremea în curs de înc?lzire. Practic epoca de sem?nat a fasolei coincide cu cea a porumbului. Densitatea optim? de sem?nat este 50 – 55 boabe germinabile pe metru la p?trat la soiurile cu cre?tere viguroas? ?i bobul mare. Pentru cultura irigat?, densit??ile se majoreaz? cu câte 5 boabe germinabile pe metru p?trat aceste densit??i se realizeaz? obi?nuit cu o cantitate de s?mân?? de 80 – 110 kilograme la hectar, la soiurile cu bobul mai mare. Sem?natul fasolei se face în rânduri simple sau în benzi. În practic? este preferat sem?natul unor rânduri simple la distan?a de 60 – 70 centimetri, utilizând sem?n?toarea SPC – 6. Sem?natul se mai poate face la distan?a de 50 centimetri între rânduri ?i 65 – 70 centimetri între benzi, pe intervalul c?lcat de ro?ile tractorului. În acest caz sem?n?toarea se echipeaz? cu 9 sec?ii (SPC – 9). Sem?natul la distan?a de 50 centimetri între rânduri ?i în benzi pretinde îns? utilizarea obligatorie de erbicide, precum ?i tractoare ?i cultivatoare de tip legumicol pentru a putea asigura lucr?rile de între?inere în condi?iile distan?ei mai mici între rânduri. Adâncimea de sem?nat, din cauza r?s?ririi epigeice, este de 5 – 6 centimetri, putând fii redus? la 4 centimetri în condi?ii de irigare. Lucr?rile de îngrijire Combaterea buruienilor Fasolea este foarte sensibil? la îmburuienare, din care cauz? men?inerea culturii curat? de buruieni în timpul vegeta?iei constituie obiectivul principal al lucr?rilor de îngrijire. În cazul în care nu s-au aplicat erbicide pentru combaterea buruienilor sunt necesare 3 pra?ile mecanice ?i una, dou? pra?ile manuale pe rând (pr??it – plivit). Prima pra?il? mecanic? trebuie executat? imediat dup? r?s?rire, când se cunosc bine rândurile, iar ultima înainte de înflorirea plantelor. Pentru combaterea chimic? a buruienilor se recomand? erbicidele: Treflan (4 litri la hectar) ?i Basagran (3 litri la hectar). Treflanul, combate în special buruienile monocotiledonate anuale ?i se administreaz? la preg?tirea patului germinativ. Fiind foarte volatil, încorporarea lui în sol trebuie f?cut? adânc în cel mult 15 minute de la aplicare. Basagranul, combate buruienile dicotiledonate ?i se administreaz? dup? r?s?rirea fasolei, când buruienile se afl? în faza de rozet? (3 – 5 frunze), iar fasolea are 1 – 3 frunze trifoliate. La culturile de fasole erbicidate se vor aplica în timpul vegeta?iei, dup? caz, una, dou? pra?ile mecanice ?i chiar o lucrare manual? (pr??it - plivit) pe rând, pentru distrugerea unor buruieni rezistente la ac?iunea erbicidelor. Combaterea bolilor ?i d?un?torilor Principalele boli ale fasolei, antracnoza ?i bacterioza, se pot combate obi?nuit prin trei tratamente prevenite cu zeam? bordelez? 1% (7,5 kilograme la hectar), oxiclorur? de cupru sau Turdacupral 0,5%, 14,5 kilograme la hectar: primul efectuat imediat dup? r?s?rirea complet? a plantelor; al doilea înainte de înflorire; al treilea la formarea p?st?ilor. Dintre d?un?tori, g?rg?ri?a fasolei (Acanthoscelides obtectus), provoac? cele mai importante pagube. Se combate prin tratarea culturii cu unul din produsele: Sinoratox 35 (1,5 litri la hectar), Carbetox 37 (3 litri la hectar), Lindatox 3 (25 kilograme la hectar), la intrarea în pârg? a primelor p?st?i, iar în depozite prin gazarea semin?elor, imediat dup? recoltare, cu sulfur? de carbon, un kilogram la tona de semin?e, sau prin tratarea cu pastile Phostoxin, sau Delicia, 30 grame la ton?, în spa?ii închise, sau 45 – 60 grame la ton? sub prelat?. Irigarea Fasolea reac?ioneaz? bine la irigare, dând sporuri substan?iale de produc?ie în anii seceto?i, prin irigare, produc?ia de boabe la fasole poate fi, practic, dublat?. Perioada critic? pentru ap? a fasolei, când se cer efectuate ud?rile, începe cu înflorirea plantelor (în jurul datei de 15 iunie) ?i se încheie la umplerea boabelor (care are loc spre sfâr?itul). În acest interval de timp se vor efectua una, trei ud?ri, func?ie de precipita?iile c?zute, cu norme de câte 500 metri cubi la hectar. Prin aceste ud?ri se urm?re?te men?inerea umidit??ii solului pe adâncimea de 80 centimetri la peste 50% din intervalul umidit??ii active. Dac? în momentul sem?natului umiditatea solului este insuficient?, se va aplica o udare de r?s?rire de 250 metri cubi la hectar. Recoltarea Fasolea cere mult? aten?ie, deoarece p?st?ile plesnesc u?or ?i se pot produce pierderi mari prin scuturarea boabelor. Se recomand? s? se recolteze când 2/3 din p?st?i au ajuns la maturitate, iar boabele din p?st?ile superioare sunt suficient de tari. Recoltarea se face: manual; prin smulgere; mecanizat; prin t?ierea plantelor la 3 – 4 centimetri sub nivelul solului; cu ajutorul unor cu?ite speciale (cu lama lung?), montate pe cultivator. Dislocarea plantelor se poate realiza ?i cu ma?ina de recoltat fasole MRF – 4, prev?zut? cu discuri rotative. Plantele smulse manual se strâng în poloage mici, de 50 – 60 centimetri în?l?ime, care se las? câteva zile s? se usuce, dup care se treier? cu combina C – 12, trecându-se de la polog la polog. Plantele dislocate mecanic se strâng în brazde cu grebla oblic? (GO – 3), iar dup? 2 – 3 zile se treier? cu combina C – 12 prev?zut? cu ridic?tor ?i modificat? special pentru fasole, pentru a se evita spargerea boabelor. Produc?iile de boabe oscileaz? foarte mult. Se consider? normale produc?iile de 1000 – 1500 kilograme la hectar în cultura neirigat? ?i de 2000 – 3000 kilograme la hectar în cultura irigat?. Cultura intercalat? a fasolei printre porumb Acest mod de cultur? ocup? la noi suprafe?e însemnate, fiind r?spândit mai ales în cooperative agricole de produc?ie din cauz? c? recoltarea fasolei în aceste condi?ii reclam? multe bra?e de lucru. Acest mod de cultur? este avantajos pentru fasolea, plantele de porumb creând un microclimat favorabil plantelor de fasole, foarte sensibil la seceta atmosferic? în faza de înflorire. Fasolea nu trebuie îns? cultivat? intercalat, când la porumb se aplic? erbicide pe baz? de Atrazin la care fasolea este sensibil?. Pentru cultura intercalat? se recomand? o densitate de 10 – 20 mii cuiburi de fasole la hectar. Densitatea optim? a porumbului r?mânând nemodoficat?. În practic?, sem?natul fasolei prin porumb se face cu sapa în cuiburi, pe rândul de porumb îndat? dup? r?s?rirea porumbului, punând în cuib câte 3 – 4 semin?e. Sem?natul se poate face cu sem?n?toarea SPC – 6 concomitent cu sem?natul porumbului; în acest caz sem?n?toarea va fi echipat? cu distribuitor dublu. Cantitatea de s?mân?? de fasole necesar? pentru un hectar este aproximativ 15 - 20 kilograme. Produc?iile de fasole care se ob?in în cultura intercalat? sunt de 200 – 500 kilograme la hectar. Cultura succesiv? a fasolei Fasolea pentru boabe poate s? dea produc?ii bune, apropiate de cele normale ?i dac? este cultivat?, ca a doua cultur?, dup? plantele care se recolteaz? la începutul verii (orz ?i grâu de toamn?, cartofi timpurii, borceaguri). Fasolea în a doua cultur? reu?e?te în zonele de câmpie di Sudul ?i Vestul ??rii ?i numai în condi?ii de irigare. De asemenea, este necesar s? fie folosite soiurile cele mai timpurii, cu tulpina oloag?: Fundulea 332 ?i Gratiot. Tehnologia de cultivare este asem?n?toare cu cea folosit? în cultura obi?nuit?, cu deosebirea c? dintre îngr???minte, se aplic? direct numai 30-40 kilograme azot la hectar, deoarece fasolea valorific? cu fosfor ?i potasiu aplicate culturii premerg?toare. Sem?natul trebuie efectuat pân? cel mai târziu 5 iulie. Densitatea de sem?nat este pu?in mai mare decât în cultura principal?: 50-60 boabe germinabile pe metru p?trat. În func?ie de regimul de precipita?ii se aplic? una, dou? ud?ri de r?s?rire, cu norme mici de 200-300 metri cubi ap? la hectar ?i dou?, trei ud?ri în timpul vegeta?iei, cu norme de 500-600 metri cubi la hectar. Produc?iile care se pot ob?ine sunt de 1000-2000 kilograme la hectar ?i chiar mai mult în condi?ii favorabile. Particularit??ile morfologice ?i biologice R?d?cina principal? este un pivot care p?trunde la adâncimi diferite ?i se ramific?, mai mult sau mai pu?in, în func?ie de specie. Caracteristica r?d?cinilor de leguminoase este formare de nodozit??i în care activeaz? bacterii din genul Rhizobium, în rela?iile de simbioz? cu plantele gazd?. El p?trund în r?d?cini prin perii absorban?i, ajung în scoar?? unde se înmul?esc. La început bacteriile tr?iesc parazite pe planta gazd? iar când devin lucr?toare fixeaz? azotul din aerul solului; asigurând planta cu acest element. În sol nu se g?sesc totdeauna bacteriile specifice plantelor leguminoase sau dac? sunt, ele pot fi slab active sau chiar inactive. În acest scop se folosesc culturi artificiale de bacterii, cum este biopreparatul Nitragin. Tulpina variaz? în func?ie de specie. Este, în general, ramificat? ?i are în?l?imea cuprins? între 30 – 60 centimetri la fasolea pitic?, ?i 200 – 300 centimetri la fasolea urc?toare. Portul erect ?i formarea ramifica?iilor pe tulpin? u?ureaz? dezvoltarea mecanizat?. Frunzele sunt compuse: trifoliate la fasole. Foliolele au forme ?i m?rimi diferite, iar stipelele sunt mai mari decât foliolele la maz?re. Florile sunt grupate în racem, alc?tuite pe tipul 5, ele au structura floral? caracteristic?. Caliciul este format din 5 sepale unite, de forme, culori, ?i m?rimi diferite. Androceul este alc?tuit din zece stamine. Gineceul este format din ovar, cu o loj?, având mai multe ovule, dintr-un stil lung ?i un stigmat m?ciucat. Înflorirea se face treptat de la baz? spre vârf ?i dureaz? la o plant? 10 – 25 zile. Polenizarea este autogam?. Fructul este o p?staie de diferite m?rimi, forme ?i culori, cu una sau mai multe semin?e în interior, la maturitate este dehiscent?. S?mân?a are forme, m?rimi ?i culori foarte diferite, este alc?tuit? din tegument ?i embrion. Tegumentul este gros ?i greu permeabil, pe suprafa?a lui se observ? hilul, reprezentând locul de fixare a semin?ei de pericarp. Embrionul este format din: dou? cotiledoane mari, tigel?, mugura? ?i radicul?. Coacerea leguminoaselor se desf??oar? în urm?toarele faze: coacerea în lapte, semin?ele sunt verzi ?i au con?inutul l?ptos; coacerea în pârg?, semin?ele au consisten?a cerii ?i o culoare apropiat? de cea specific? soiului; coacerea deplin?, semin?ele sunt tari, iar p?st?ile dehiscente plesnesc. Germina?ia semin?elor de leguminoase este epigeic?.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.