|
Familia Fagaceae
1. Clasificare :
Încreng?tura: Spermatophyta
Subîncreng?tura: Angiospermophytina
Clasa: Dicotyledoneae
Subclasa: Hamamelididae (Amentiferae)
Ordinul: Fagales
Familia: Fagaceae
2. Caracteristici :
Din familie fac parte arbori ?i arbu?ti care formeaz? p?duri întinse, din regiunile temperate pân? în cele tropicale. Frunzele sunt stipelate, întregi, din?ate sau penat lobate, dispuse altern. Florile au o organizare simpl?, sunt unisexuate, adaptate la polenizarea prin vânt. Florile masculine sunt organizate în amen?i (grupuri de flori în?irate pe o ax?, atârnând ca un ciucure, mâ?i?ori), fiecare floare fiind format? dintr-un periant simplu sau dublu, cu 4-7 foliole unite, protejând 4-7 sau 8-14 stamine. Florile feminine, solitare sau grupate în inflorescen?e, sunt alc?tuite dintr-un periant rudimentar ?i un gineceu tricarpelar inferior. Fructul în general este o achen? învelit? par?ial sau complet de un involucru fructifer (cup? rezultat? din concre?terea foliolelor periantului ?i a bracteilor persistente la baza florii).
3. Specii :
Fagul (Fagus sylvatica)
Atinge în?l?imi de 35 m. Scoar?a este neted?, cenu?ie-albicioas?. Frunzele sunt ovate sau eliptice, pe margini din?ate ?i ciliate. Florile sunt unisexuate monoice ?i apar odat? cu fructele. Florile masculine sunt dispuse în amen?i globulo?i, cu un periant simplu, p?ros, din 5-6 lacinii unite la baz? ?i 8-12 stamine. Florile feminine, câte una sau grupate câte dou?, sunt înconjurate de un involocru format din numeroase bracteole unite. Fructul (jirul) este o achen? cu trei muchii ascu?ite la vârf (trigon?) ?i este învelit de o cup? ?epoas? cu patru valve. S?mân?a este bogat? în ulei. Lemnul este utilizat în industria mobilei. Prin distilarea lemnului se ob?in acid acetic, gudroane ?i alte produse chimice. Formeaz? p?duri întinse curate (f?gete) sau în amestec cu foioase ?i r??inoase în zonele de deal ?i munte.
Castanul bun (Castanea sativa)
Arbore mediteraneean. Atinge 30 m. Frunzele sunt lanceolate, pe margini pronun?at din?ate, la maturitate pieloase. Florile masculine sunt dispuse în amen?i cilindrici, cu 10-20 stamine. Florile feminine grupate câte trei au un involucru tare la maturitate, care formeaz? o cup? sferic? ghimpoas?, unde sunt ad?postite 1-3 achene globuloase (castanele), fructe feculente, comestibile. La noi cre?te spontan la Baia Mare ?i Tismana.
Stejarul (Quercus robur)
Atinge 50 m. Coroana are ramuri noduroase. Frunzele sunt scurt-pe?iolate cu marginea lobat?, având lobii rotunji?i ?i sinusuri largi. Florile masculine sunt grupate în amen?i, iar cele feminine sunt grupate câte 3-5. Fructul este o nuc? (ghind?) învelit? la baz? într-o cup? cu solzi mici. Are lemn rezistent folosit în construc?ii grele, la fabricarea mobilei, a parche-telor ?i în tâmpl?ria masiv?. Scoar?a ?i galele de stejar, în urma în?epa-turilor unor insecte, con?in substan?e tanante utilizate în industria piel?riei. Formeaz? p?duri la câmpie.
Alte specii: Stejarul brum?riu (Quercus pedunculiflora), Gorunul (Quercus petraea), Cerul (Quercus cerris), Gârni?a (Quercus frainetto), Stejarul pufos sau Tufanul sau Tufa râioas? (Quercus pubescens), Stejarul de plut? (Quercus suber), Stejarul de stânc? (Quercus ilex) etc. Lemnul lor de calitate este folosit în construc?ii, industria mobilei ?i a hârtiei, ca lemn de foc etc. |