|
Evolutionismul si Charles Darwin
In biologie, evolutionismul reprezinta un proces complex prin
care caracteristicile organismelor vii sufera transformari pe parcursul mai
multor generatii. Stiinta evolutionismului cauta sa inteleaga mecanismele
biologice care au declansat schimbarea plantelor si animalelor de acum mii
si mii de ani pana la rezultatul din zilele noastre.
De-a lungul istoriei, filosofi, ecleziasiti si oameni de stiinta
au incercat sa explice originile si varietatea speciilor de pe Pamant. In
timpul afirmarii stiintei moderne in vestul Europei in secolele al XVII-lea
si al XVIII-lea, credinta tuturor era ca Dumnezeu crease toate organismele,
mai mult sau mai putin asa cum exista ele astazi. Dar in acea perioada a
interesului crescand pentru studierea fosilelor si a istoriei naturale,
inceputurile modernei teorii a evolutionismului incep sa se contureze.
Primii adepti sustineau ca toata viata a evoluat din organismele simple.
Cunostiintele lor stiintifice erau insa incomplete iar noile teorii ridicau
multe intrebari.
[pic]
Charles Darwin
Charles Robert Darwin (1809-1882), om de stiinta britanic, este
cel care a pus bazele teoriei moderne a evolutionismului. Credinta sa era
ca toate formele de viata au evoluat datorita procesului de selectie
naturala. Originea speciilor prin selectia naturala sau pastrarea raselor
favorizate in lupta pentru existenta a aparut in 1859. Materialist si
dialectician, el a demonstrat primul, pe baze experimentale, materialitatea
lumii vii si a sustinut originea animala a omului (Originea omului si
selectia sexuala, 1871). Conceptia sa evolutionista a avut o mare influenta
asupra filosofiei cunoasterii, infirmand teoria fixista si creationista.
In opinia lui Darwin, viata nu este decat o acerba competitie
pentru supravietuire pe baza unor resurse limitate, o lupta pentru hrana si
teritoriu. In cadrul unei comunitati exista intotdeauna indivizi inzestrati
cu anumite insusiri care ii transforma in favoriti in lupta pentru
supravietuire si reproducere. Aceste insusiri vor fi transmise urmasilor.
Procentul celor care le detin va creste cu fiecare generatie. In acelasi
timp, cei mai putin norocosi vor scadea in numar, in acest fel
supravietuind acei indivizi care au mai multe sanse de adaptare la mediu.
[pic]
Asemanari ale membrelor, unul din argumentele teoriei evolutioniste
O parte importanta a controversatei teorii sustine ca toate
organismele vii, de la bacteriile microscopice, pana la plante, insecte,
pasari si mamifere, au un stramos comun. Speciile inrudite au un stramos in
trecutul apropiat, iar cele care par sa nu aiba nici o legatura unele cu
altele au un stramos in trecutul indepartat. Animalu |