- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Evolutie sau creatie
Categorie: Referate BiologieReferat downloadat de: 130 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| Evolu?ie sau crea?ie? Orice lucru, fiin??, popor, neam are propria origine care a evoluat( din ce?,de unde?când?) sau a fost creat printr-un miracol, de o putere supranatural?. Biologia desigur trebuie s? discute originea vie?ii ?i a diferitelor tipuri de organisme. Un curs politic ar trebui s? includ? o discu?ie despre originea na?iunii respective ?i structurii ei juridice, a legilor,etc. ?i a?a mai departe... Iat? în continuare câteva ra?ionamente pentru care studiul originilor este foarte important: Ra?iunea ?tiin?ific?(se bazeaz? pe ra?ionamentul cauz?-efect) 1. ?tiin?a (''cunoa?terea'') trebuie s? caute s? r?spund? la întrebarea ''CE?'' ?i la întrebarea ''DE UNDE?''. 2. ?tiin?a se bazeaz? pe ra?ionamentul cauz?-efect. Prin urmare, este imposibil ca atunci când cineva leag? efectele de cauzele lor imediate, apoi cauzele acesteia de cauzele lor, s? nu fie confruntat în cele din urm? cu întrebarea referitoare la Cauza Primar?. 3. O cunoa?tere a legilor ?i proceselor naturale, f?r? o în?elegere cel pu?in a problemelor legte de originile lor, duce la diminuarea importan?ei descoperirii ?i a în?elegerii unor noi principii ?tiin?ifice. Ra?iunea sociologic?(?tiin?a are nenum?rate implica?ii ?i aplica?ii sociale) 1. Gasirea solu?iilor la problemele sociale cere o în?elegere real? ?i profund? a originii proceselor fizice care le afecteaz?. 2. A?a-numitele ?tiin?e sociale necesit? ele însele o în?elegere a originii entit??ilor sociologice de care se ocup?. 3. Mediul gândirii politice este intr-o permanent? schimbare. Instruirea sociologic? care accentueaz? numai excentrit??ile curente ale activismului sau ale teoriei sociale, f?r? un fundament în istorie, îi va deveni inutil? studentului în momentul în care apare o noua interpretare la mod?. Ra?ionamentul personal 1. Fiecare om are nevoie mai mult sau mai pu?in de un sentiment al propriei identit??i ?i al ?elurilor personale, ?i lucrul acesta este imposibil f?r? o anume idee despre originea sa. Ceea ce va ajunge omul s? cread? despre originea sa, va condi?iona în mod inevitabil ceea ce va crede el despre destinul s?u. 2. Lipsa unei în?elegeri ?tiin?ifice s?n?toase a originilor ?i a sensurilor printre tinerii moderni i-a împins pe ace?tia s? caute ajutor în solu?ii antistiin?ifice, cum ar fi droguriile cu efect de ''l?rgire a orizontului mintal'', vr?jitoria, astrologia ?i altele ca acestea. 3. Adev?rata s?n?tate mintal?, pe care profesorii o doresc elevilor lor, cere o filosofie a vie?ii solid? ?i satisf?c?toare, ?i aceasta la rândul ei, cere cu siguran?? un concept al originii personale ?i a viitorului satisf?c?tor din punct de vedere intelectual. Crea?ia nu poate fi dovedit? Crea?ia nu are loc acum, cel pu?in în m?sura în care lucrul acesta nu se poate observa.Prin urmare daca ea a avut loc, a avut loc cândva în trecut.Este imposibil s? pui la cale un experiment ?tiin?ific prin care s? descrii procesul crea?iei, sau chiar numai s? evaluezi dac? un astfel de proces poate avea loc. Creatorul nu creeaz? dup? capriciul unui savant. Evolu?ia nu poate fi dovedit? Dac? evolu?ia nu are loc ast?zi, ea opereaz? prea încet ca s? poat? fi m?surat?, de aceea ea este în afara domeniului ?tiin?ei empirice.Se presupune ca evolu?ia unui organism de ordin inferior într-unul de ordin superior ar necesita milioane de ani,îns? nu se dispune înc? nici o echip? de observatori ?tiin?ifici în stare s? fac? m?sur?torile unui astfel de experiment. Chiar dac? savan?ii moderni vor reu?i realmente s? realizeze vreodat? crearea vie?ii din nevia??, sau a unor specii superioare din specii inferioare, aceasta nu ar dovedi în nici un chip c? asemenea schimb?ri au avut vreodat? loc, ?i nici c? ar fi putut avea loc în trecut prin procese naturale întâmpl?toare. Cele dou? modele ale originilor A.Modelul evolu?ionist Sistemul evolu?ionist încearc? s? explice originea, dezvoltarea ?i semnifica?ia tuturor lucrurilor în termenii legilor naturale ?i ai proceselor naturale care opereaz? ast?zi a?a cum au f?cut-o în trecut. Nu sunt permise nici un fel de procese din afar?, care ar pretinde activitatea special? a unui agent extern, sau a unui Creator. Universul, în toate aspectele sale, evolueaz? prin sine însu?i spre nivele superioare de organizare(de la particule la oameni) cu ajutorul sau prin mijlocirea propriet??ilor înn?scute. ''Evolu?ia cuprinde toate stadiile dezvolt?rii universului: dezvolt?rile cosmice, biologice,umane ?i culturale...Via?a este un produs al evolu?iei vie?ii.''ą Astfel, evolu?ia presupune un Univers de sine st?t?tor în care legile sale interne dezvolt? totul c?tre nivele mai înalte de organizare. Particulele evolueaz? în elemente, elementele în substan?e chimice complexe, substan?ele chimice complexe în sisteme vii simple, formele simple de via?? în via?? complex? ?i via?a animal? complex? în Om. În rezumat evolu?ia este: 1) naturalist?; 2) de sine st?t?toare; 3) lipsit? de scop; 4) direc?ional?; 5) ireversibil?; 6) universal?; ?i 7) continu?. B.Modelul crea?ionist Diametral opus modelului evolu?ionist, modelul crea?ionist implic? un proces de crea?ie special? care este: 1) supranatural?; 2) direc?ionat? din exterior; 3) teleologic? (cu scopuri precise); ?i 4) încheiat?. Ca ?i evolu?ia, crea?ionismul se aplic? universal. ?i el este ireversibil din punct de vedere direc?ional, dardirec?ia lui este în jos, catre nivele de complexitate inferioare, nu în sus, c?tre nivele mai înalte. Crea?ia originar? a fost perfect? când a fost încheiat? ?i de atunci încoace ea se afl? într-un proces de deteriorare. Modelul crea?ionist postuleaz? astfel o perioad? de crea?ie special? la început,în timpul c?reia toate legile ?i categoriile fundamentale ale naturii, inclusiv speciile majore aleplantelor ?i ale animalelor, ?i omul, au fost aduse în fiin?? prin procese speciale creatoare ?i de integrare care nu mai opereaz? ?i acum. Odat? crea?ia terminat?, aceste procese de crea?ie au fost înlocuite de procese de conservare, care au fost concepute de Creator pentru a între?ine ?i men?ine sistemele de baz? pe care le-a creat El. Ca un adaos la conceptul primar al unei crea?ii complete urmat? de conservare, modelul crea?ionist presupune un principiu fundamental al dezintegr?rii care opereaz? acum (deoarece orice schimbare semnificativ? într-o crea?ie primar? perfect? trebuie s? fie în direc?ia imperfec?iunii). Evolu?ia ca religie Întrucât evolu?ia nu a fost demonstrat? ?tiin?ific ?i fapt ea nici nu poate fi testat? într-o perioad? scurt? de timp eatrebuie acceptat? dândui-se crezare. Chiar ?i a?a numita microevolu?ie, sau varia?ie, despre care se presupune c? poate fi testat?, nu a reu?it s? fac? dovada unei ''mi?c?ri de la simplu la complex'' ?i ca atare a c?zut la acest test. Mecanismul evolu?iei, dac? exist? un astfel de mecanism, continu? s? fie ''misterul central''. Mul?i evolu?ioni?ti au f?cut mare g?l?gie sus?inând c? crea?ionismul este din fa?? religios, deoarece el este principiul de baz? al ''fundamentalismului'' biblic. Desigur, este adev?rat c? religiile care au la baz? Biblia (indiferent c? este vorba despre protestantism, catolicism, iudaism, sau islam), sunt religii monoteiste, ca ?i atere sunt inerent crea?ioniste. Dar tot atât de adev?rat este c? religiile care au la baz? principii politeiste, panteiste, umaniste sau ateiste, trebuie s? aib? la baz? o oarecare form? a concep?iei evolu?ioniste. A?a dar, nu numai ateii ?i umani?tii cred în evolu?ie, ci ?i budi?tii, confunciani?tii, taoi?tii, hindu?ii, animi?tii, s? nu mai vorbim despre marxi?ti ?i nazi?ti, sau chiar de ''adep?ii liberali'' ai credin?elor monoteiste. Cu toate c? atât crea?ia ?i evolu?ia au implica?ii religioase, morale ?i sociale importante, fiecare din ele poate fi folosit? s? coreleze ?i s? prezic? date ?tiin?ifice.Ca rezultat, ast?zi sunt mii de oameni de ?tiin?? califica?i ?i de reputa?ie care au devenit crea?ioni?ti în ciuda faptului c? au fost îndoctrina?i cu evolu?ionismul în ?coli ?i a faptului c? ?i în prezent, în cercuri intelectuale organizate sunt confrunta?i cu aceea?i teorie. Într-un sens foarte real, crea?ionismul este mai ?tiin?ific decât evolu?ionismul, care este mult mai religios decât crea?ionismul. Avntajele pedagogice ale modelului crea?ionist Dintr-o expunere s?n?toas? a modelului crea?ionist în paralel cu modelul evolu?ionist, se vor ob?ine mari beneficii atât pentru profesori cât ?ipentru elevi ?i studen?i. Este straniu ?i sup?r?tor faptul c? mul?i savan?i ?i profesori opun rezisten?? fa?? de o propunere atât de rezonabil? ?i de salutar?. Unele dintre aceste beneficii sunt enumerate mai jos: 1.Atunci când elevul sau studentul este pus s? compare aceste dou? modele, este stimulat? gândirea lui personal?. 2.Crea?ionismul este în acord cu gândurile fire?ti ?i cu experien?a zilnic? a copilului, ?i astfelde un ajutor pentru s?n?tatea lui mintal?. El ?tie, ca parte a propriei lui experien?e cu realitatea, ca o cas? implic? un constructor ?i un ceas, un ceasornicar.Când el studiaz? natura mult mai complex? a trupului uman, sau ecologia unei p?duri este extrem de natural pentru el s? i se spun? s? conceap? aceste sisteme ca fiind ni?te produse întâmpl?toarte ale unor procese ira?ionale. 3.Cea mai mare bucuriei a descoperirii ?tiin?ifice este s? g?se?ti dovezi de frumuse?e ?i de plan în procesele ?i structurile naturii,în special când, a?a cum au marturisit mari savan?i ca Newton ?i Kepler, omul simte c? el doar ''gânde?te doar gândurile lui Dumnezeu dup? EL.'' La fiecare punct se va ar?ta c? modelul crea?ionist este superior modelului evolu?ionist.Nu crea?ioni?tii sunt cei care sunt nevoi?i s? dentureze adev?rurile ?tiin?ei ca s? se potriveasc? modelului crea?ionist. Dimpotriv?, evolu?ioni?tii sunt cei care, în încercarea lor de justifica de ce cred în evolu?ie, modific? în permanen?? ?i extind conceptul de baz? al evolu?iei cu scopul de a explica toate contradic?iile ?i erorile ?tiin?ifice pe care le comport? aceast? concep?ie. Not?: 1. Rene Dubos, ''Humanistic Biology'' (''Biologie umanist?''), în Americn Scientist, 53,(mrtie 1965), p.6 Haos sau cosmos? Originea materiei, a energiei ?i a legilor naturii Cele dou? modele ale originiilor pot fi comparate întâi de toate luând în considerare explica?iile pe care le dau ele naturii fundamentale a universului ?i originii acestuia. Materiile care se ocup? cu aceste probleme sunt cosmologia, ?i respectiv cosmogonia. Evolu?ionismul ?i Crea?ionismul includ concep?ii despre lume complete ?i acesta este locul logic de unde trebuie plecat in a compara cele dou? concepte. Modelul evolu?ionist presupune c? universul poate fi completamente explicat, în func?ie de legile naturale ?i de procesele naturale, ca un sistem de sine st?t?tor, care nu are nevoie de nici o interven?ie extern? supranatural?. Chiar înse?i legile, a?adar, trebuie s? fie dezvoltat cumva pe aceea?i baz? naturalist?. Tot astfel, energia ?i materia trebuie s? fi evoluat în natur? ?i structura dintr-o stare primar? haotic? sau întâmpl?toare,pân? la actuala ei structur? foarte complex?. Dimpotriv?, modelul crea?ionist presupune c? universul a fost pur ?i simplu chemat la existen?? de omnipoten?a Creatorului, în conformitate cu omniscien?a Lui.Nu numai materia ?i energia cosmosului, ci ?i legile care guverneaz? comportamentul lor au fost create special ex nihilo, sau poate mai bine,ex Deo. Ra?ionalismul g?se?te conceptul crea?iei speciale insuportabil de naiv, chiar ''incredibil'', dac? cineva neag? categoric existen?a unui Dumnezeu omnipotent. O atitudine mai ?tiin?ific? este aceea de a face preziceri comparative pe baza celor dou? modele, pentru a testa capacitatea lor relativ? de a corela acest domeniu al legilor de baz? ale naturii. Evident c? modelul evolu?ionist va prezice c? materia,energia ?i legile sunt înc? în proces de evoluare devreme ce ele au evoluat în trecut ?i nu exist? nici un agent extern care s? opreasc? aceast? evolu?ie. Crea?ioni?tii vor prezice c? legile de baz?, precum ?i natura fundamental? a materiei ?i a energiei,nu se mai schimb? acum deloc. Ele au fost toate create completamente, adic? au fost terminate în trecut ?i sunt conservate în prezent. Cosmologii ?i cosmogoni?tii din ?coala evolu?ionist? recunosc aceasta ca o problem? legitim?: ''Concep?ia naiv? spune c? Universul a ap?rut dintr-o dat? ?i c? el a g?sit un sistem complet de legi care a?teptau s? fie ascultate...În realitate este mai natural s? presupui c? Universul fizic ?i legile fizice sunt interdependente. Aceasta ne face s? ne a?tept?m ca, în cazul în care Universul se schimb?, într-o mare m?sur?, atunci s? fie posibil ca ?i legile sale s? se schimbe într-un mod care nu poate fi prev?zut...''ą Realitatea este c? toate observa?iile f?cute pân? la data actual? confirm? prezicerile directe ale modelului crea?ionist, anume, c? legile de baz? ale naturii sunt constante ?i c? structura fundamental? a materiei ?i a energiei este de asemenea o constant?. Nu exist? pân? acum nici cea mai mic? indica?ie rezultat? din observa?ia ?tiin?ific? precum c? aceste entit??i ar evolua într-un fel. Cu alte cuvinte, legea gravita?iei, legile termodinamicii, legile mi?c?rii ?i toate celelalte legi cu adev?rat fundamentale par s? fi func?ionat întotdeauna exact în felul cum func?ioneaz? acum, contrar prezicerilor modelului evolu?ionist fundamental. Exist? ?i alte principii ale conserv?rii în fizic? (de ex. conservarea impulsului, a sarcinii electrice, etc.). Pare s? fie sigur, în m?sura în care ?tiin?a poate s? fie sigur? c? legile de baz? ale naturii nu sunt într-un propces de continu? evolu?ie, ci mai degrab? de conservare ?i stabilitate, exact a?a cum a prezis modelul crea?ionist! Originea sistemului solar Manualele ?colare acord? de obicei mult spa?iu specula?iilor cu privire la originea p?mântului ?i a sistemului solar. Cu toate acestea, rareori sunt ele cinstite cu tinerii cititori, astfel încât s? recunoasc? c? nici una dintre ideile speculative nu este bazat? pe vreo dovad? ?tiin?ific?! Dup? cum ?tim sistemul solar este totul unic în univers. Exist? un num?r aproape incalculabil de stele, dar asta nu înseamn? c? vreuna dintre ele trebuie s? aib? neap?rat planete. Astronomii evolu?ioni?ti presupun c? multe dintre ele au planete, dar singura ra?iune pe baza c?reia gândesc astfel este ceea ce s-ar putea numi statistica evolu?ionist?. Adic?,dup? ra?ionamentul lor, dac? soarele nostru a format prin evolu?ie, un sistem planetar prin procese naturale, atunci cu siguran?? acelea?i procese trebuie s? fi format prin evolu?ie sistemele planetare similare cel pu?in în jurul unui anumit numar de alte stele. Cu toate c? multe programe spa?iale au adus multe date pre?ioase în multe privin?e, totu?i probele ce le-au oferit nu au putut servi speran?a evolu?ioni?tilor cum c? via?a a evoluat pe alte planete ca ?i pe p?mânt. Crea?ioni?tii, îns?, au prezis lucrul acesta tot timpul, pe baza modelului crea?ionist. Iat? de exemplu câteva preziceri clare ale modelului crea?ionist: De vreme ce p?mântul, luna ?i planetele au fost create fiecare pentru un scop specific, fiecare va avea o structur? specific?. Ele nu vor fi în esen?? de aceea?i structur? ?i compozi?ie, cum ar fi cazul dac? toate ar fi evoluat dintr-o surs? comun?. Constat?m c? numai p?mântul are o hidrosfer? ?i o atmosfer? capabile s? între?in? via?a a?a cum o cunoa?tem noi. Nici o dovad? de via?? trecut? sau prezent? nu va fi g?sit? nic?ieri în sistemul nostru solar în afar? de p?mânt, ci vor fi g?site dovezi de dec?dere ?i catastrofism pe alte planete. Tot astfel fotografiile suprafe?ei lunii, cât ?i acele ale planetei Marte arat? clar semne chiar de natur? catastrofic?, ce demonstreaz? c? acestea s-au deteriorat în trecut de la forma lor ini?ial?, oricare ar fi fost aceasta. Niciunde în sistemul nostru solar nu se g?se?te nici o dovad? de vreun proces de construire, fie al corpurilor planetare însele, fie al complexit??ii sistemelor chimice ?i fizice care se gasesc pe ele. ''Spre surprinderea savan?ilor,stuctura chimic? a rocilor de pe lun? este distinct diferit? de cea a rocilor de pe p?mânt. Aceast? diferen?? arat? c? luna s-a format în condi?ii diferite...deci înseamn? c? orice teorie despre originea planetelor trebuie s? explice acum crearea p?mântului ?i a lunii pe c?i diferite.''˛ Aceasta este o descoperire ?tiin?ific? extrem de important? ?i va trebui subliniat? cu t?rie. Luna ?i p?mântul au o structur? diferit? una de cealalt? ?i deci au origini diferite! Scopul cre?rii P?mântul cu hidrosfera sa unic?, cu atmosfera sa unic? ?i cu litosfera sa unic? este -dup? toate datele pe care le de?inem pân? ast?zi- singurul corp în Univrs capabil s? sus?in? forme superioare de via?? a?a cum este omul. Aceasta, desigur, este a?a cum se prezice din modelul crea?ionist. P?mântul a fost creat în mod specific pentru a servi drept cas? omului. Modelul evolu?ionist al istoriei p?mântului trebuie s? presupun? o structur? schimb?toare de-a lungul erelor cu tr?s?turile fizice evoluând treptat pentru a permite mai târziu evolu?ia vie?ii. Nu exist? îns? dovezi pentru a?a ceva. A?a cum se va ar?ta mai târziu, roci de toate tipurile se pot g?si în toate ''erele'' ?i astfel nu exist? nici o dovad? c? procesele de formare a rocilor p?mântului s-au schimbat de-a lungul vremii. Fie c? lu?m în considerare originea materiei, fie pe cea a legilor naturii, a stelelor ?i galaxiilor, a sistemului solar, sau a p?mântului, am v?zu deci c? modelul crea?ionist coreleaz? toate faptele reale ale observa?iei mult mai realist decât o face modelul evolu?ionist. Nu exist? ra?iune ?tiin?ific? pentru a respinge conceptul c? întregul cosmos, cu toat? infinita sa varietate de sisteme, de la atomi la galaxii, a fost adus la existen?? în acela?i timp prin crea?ie special?. Obiec?iile la modelul crea?ionist nu sunt obiec?ii ?tiin?ifice, ci obiec?ii filozofice. Dac? crea?ionismul arat?, de exemplu, c? nu exist? dovezi c? diferitele tipuri de stele evolueaz? una dintr-alta, evolu?ionismul r?spunde prin a zice c? nu exist? nici o dovad? c? ar exista un scop în crearea acestei largi variet??i de tipuri de stele. Întreb?rile privind scopul nu sunt întreb?ri ?tiin?ifice, cel pu?in în sensul uzual al cuvântului ''?tiin??''. Întrebarea ?tiin?ific? esen?ial? referitor la origini este pur ?i simplu care model - evolu?ionist sau crea?ionist- ofer? vehicolul cel mai eficace pentru corelarea ?i prezicerea faptelor ?tiin?ifice ale observa?iei. Totu?i, având în vedere imposibilitatea de a ob?ine vreodat? dovada ?tiin?ific? real? fie pentru evolu?ie fie pentru crea?ie ?i având în vedere necesitatea de a face o alegere final? între cele dou? modele pe baza unei preferin?e filozofice sau religioase, pe baza credin?ei, dac? vre?i- nu este posibil s? evit?m cu totul problema scopului. Modelul crea?ionist include în mod cu totul explicit, conceptul de scop. Creatorul avea un scop, nu era capricios sau indiferent, atunci când a planificat ?i apoi a creat universul, cu particulele ?i moleculele sale, cu legile ?i principiile sale, cu stelele ?i cu galaxiile sale, cu plantele ?i animalele sale ?i în cele din urm? cu locuitorii s?i, oamenii. Explica?ia evolu?ionist? va trebui s? fie în func?ie de procesele varia?ionale întâmpl?toare care produc un lan? evolutiv natural pe toat? linia, de la particule la oameni. Explica?ia crea?ionist? va fi în func?ie de o planificare ini?ial? de c?tre un Creator ?i apoi de realizarea de c?tre El a acelui plan prin creare special? a tuturor entit??ilor de baz? ale cosmosului; fiecare cu astfel de structuri ?i cu astfel de comportament încât s? poat? împlini în modul cel mai eficace scopul pentru care a fost creat. Crea?ionistul observ? de asemenea ?i dovada dec?derii ?i a catastrofei în Univers, privindu-le ca pe ni?te intru?i ?i tulbur?tori temporari ai ordinii perfecte create la origine ?i la care sunt sorti?i în cele din urm? s? fie îndep?rta?i pentru totdeauna din crea?ie dup? ce li s-a permis s?-?i relizeze tocmai scopul lor. Conflictul de neînl?turat dintre crea?ionism ?i evolu?ionism are aspecte finalmente teologice. Oricât de obiectiv ne-am str?dui s? compar?m datele faptice ale biologiei sau geologiei în func?ie de cele dou? modele ?tiin?ifice, ne trezim în cele din urm? confrunta?i cu o alegere ne?tiin?ific?, adic?, aceea de a explica lucrurile în termenii unei descinderi evolu?ioniste sau pe baza unui scop creativ. De exemplu, oare atât pe?tele cât ?i omul au ochi datorit? faptului c? omul a evoluat din pe?te sau deoarece atât pe?tele cât ?i omul trebuiau s? vad? pentruca astfel s? poat? împlini scopul pentru care au fost crea?i? Faptul c? mul?i savan?i evolu?ioni?ti caut? con?tient s? ''evite teologia'', atunci când prezint? problema originilor nu este o dovad? c? explica?iile teologice nu sunt valabile. Dac? într-adev?r modelul crea?ionist ofer? un cadru mai satisf?c?tor de corelare ?i prezicere a datelor ?tiin?ifice, atunci problema scopului este cu totul relevant?. În loc s? caute s? n?scoceasc? explica?ii în func?ie de unii str?mo?i evolu?ioni?ti ipotetici, crea?ionistul caut? s? stabileasc? scopurile, sau, a?a cum au formulat-o Newton, Kepler, ?i mul?i al?i savan?i din trecut, ''s? gândeasc? gândurile lui Dumnezeu, dup? El''. Admitem c? e dificil, în stadiul actual al cercet?rilor s? în?elegem scopul Creatorului în a face pulsari, sau nebuloase spirale, sau dinosauri sau plo?ni?e. Dar mai putem face ''presupuneri rezonabile'', ?i astfel de presupuneri nu sunt mai pu?in ?tiin?ifice decât presupunerile pe care le fac al?ii depsre imaginara dezvoltare evolutiv? a pulsarilor, a nebuloaselor spirale, a dinosaurilor ?i a plo?ni?elor. Cel pu?in conceptul unui Creator omnipotent care urm?re?te anumite scopuri ne ofer? o cauz? adecvat? care produce aceste efecte ?i toate celelalte efecte pe care le observ?m în Univers, pe când materia haotic? nu ne ofer? o astfel de cauz?. În conceptul crea?ionist, dintre toate fiin?ele omul este f?ptura care se situeaz? pe trepta cea mai înalt? ?i astfel toate celelalte sisteme create trebuie s? fie orientate, într-un mod sau altul, c?tre om, în ce prive?te finalitatea. Chiar ?i evolu?ionistul recunoa?te c? omul este produsul cel mai avansat al procesului cosmic. Evolu?ie din nimic În ultimii ani, cosmologiile evolu?ioniste au evoluat ele însele într-o manier? aproape de necrezut. Practic vorbind, teoria st?rii sta?ionare a fost cu totul abandonat?, chiar ?i de c?tre cel care a formulat-o ?i a propus-o, Sir Fred Hoyle. În plus, Sir Fred ?i mul?i al?ii au respins ?i teoria marii explozii. A?a cum a spus Weisskopf: ''Nici o teorie cu privire la evolu?ia cosmosului nu este pe deplin satisf?c?toare ?i aici se include ?i modelul standard care ne pune în fa?a unor întreb?ri ?i probleme fundamentale''.ł Ideea unui Univers oscilant este de asemenea abandonat?:''Deducem acum c?, datorit? entropiei uria?? generat? în Universul nostru care este departe de a oscila un univers închis nu poate trece decât printr-un ciclu de expansiune sau contrac?ie.'' 4 A?adar, num?rul concep?iilor cosmogonice se reduc la în final la urm?toarele: evolu?ie ex nihilo sau crea?ie ex Deo. Înainte alegerea s-a f?cut între: ''Materia etern?'' ?i ''Dumnezeul etern''. Acum se face între '' Nimicul omnipotent'' ?i ''Creatorul omnipotent''. Not?:1. W.H.McCrea,''Cosmology after Half a Century'',(''Cosmologie dup? o jum?tate de secol''),în Science, 160,(iunie 2,1968), p.1297 2. Jerry E.Bishop, ''New Theories of Creation'',(''Noi teorii cu privire la crea?ie''), în Science Digest, 72,(octombrie 1972), p.42 3.Victor P.Weisskopf, ''The Origin of the Universe'', (''Originea Universului''), în American Scientist, 71, (sept/oct 1983), p.474 4.S.A. Bludman, ''Thermodinamics and the End of the Closed Universe'', (''Termodinamica ?i sfâr?itul unui Univers închis''), în Nature, 308(martie 22, 1984), p.322 Accident sau plan? Complexitatea organismelor vii Modelul evolu?ionist atribuie toate sistemele ?i structurile universului opera?iei proceselor naturale care ac?ioneaz? sub impulsul unor propriet??i înn?scute ale materiei ?i ale legilor naturii. El presupune c? nici un agent extern supranatural nu planific? ?i nu dirijeaz? aceste procese; Universul este de sine st?t?tor ?i el evolueaz? de la sine prin ac?iunile întâmpl?toare ale componen?ilor lui. Pe de alt? parte, modelul crea?ionist atribuie sistemele ?i structurile cosmosului unei cre?ri dup? un plan ?i cu un anumit scop a tuturor lucrurilor la început de c?tre un Creator omniscient. Crea?ionistul sus?ine c? gradul de complexitate ?i de ordine pe care ?tiin?a a descoperit-o în Univers n-ar fi putut fi generat? niciodat? din întâmplare sau prin accident. De fapt aceast? problem? poate fi abordat? cantitativ, utilizând principii simple de probabilitate matematic?. Problema este pur ?i simplu dac? un sistem complex, în care multe componente func?ioneaz? unite împreun?, ?i în care fiecare component? este unic necesar? func?ion?rii eficiente a întregului, ar putea s? se nasc? vreodat? prin procese întâmpl?toare. Întrebarea este deosebit de acut? când avem de a face cu sisteme vii. Cu toate c? leg?turile anorganice sunt uneori foarte complexe, organismele vii sunt extrem de complexe. Cu toate acestea modelul evolu?ionist presupune c? toate aceste sisteme s-au format la întâmplare ?i pe cale natural?. Similarit??i ?i diferen?e În cadrul materiei organice exist? multe similarit??i între diferite soiuri de plante ?i animale, pe care evolu?ioni?tii le-au interpretat ca fiind o dovad? a unui str?mo? comun. Crea?ioni?tii interpreteaz? acelea?i similarit??i drept o dovad? a unei planific?ri ?i proiectoare creatoare comune. Evolu?ionismul trebuie s? presupun? c? toate aceste caracteristici s-au dezvoltat prin muta?ii întâmpl?toare ?i prin selec?ii naturale. Crea?ionismul le explic? a fi structuri concepute de Creator pentru scopuri specifice, a?a încât atunci când au fost la mijloc scopuri similare au fost create structuri similare, ins? pe lâng? aceste similarit??i exist? ?i diferen?ele. De exemplu, exist? multe similarit??i între câini ?i pisici, dar între ei exist? ?i multe diferen?e. Modelul crea?ionist spune c? structurile similare din ambele grupe au fost create pentru func?ii similare ?i c? structurile lor diferite au fost create pentru func?iile lor diferite. Modelul evolu?ionist întâmpin? îns? aici o mare problem?. Dac? pisica ?i câinele au evoluat dintr-un str?mo? comun în acela?i mediu prin acela?i proces, cum au ajuns aceste animale s? se deosebeasc? între ele? S-ar p?rea atunci c? ar trebui s? existe mai degrab? o serie integrat? de animale între câini ?i pisici, a?a încât niciodat? s? nu po?i spune unde înceteaz? ''câini'', ?i unde încep ''pisicile''. Teoria evolu?ionist? cere o continuitate a organismelor dar nu exist? nici o dovad? ca ea exist? acum, sau c? a existat vreodat?. Modelul evolu?ionist presupune c? toate organismele au ap?rut dintr-un str?mo? comun. De vreme de ele tr?iesc într-o continuitate de medii în aceea?i lume ?i s-au dezvoltat prin acelea?i procese naturale, prezicerea primar? din modelul evolu?ionist trebuie s? fie a unui continuum de organisme, iar nu specii distincte separate prin goluri. Pentru a explica golurile, trebuie introduse în model numeroase presupuneri secundare- ''turnurile de ipoteze bazate pe ipoteze'' , dup? expresia Dr.W. R. Thompson (fost director al Institutului Commonwealth-ului pentru Control Biologic de la Otawa, Canada, în comentariile f?cute asupra edi?iei centenarei a ''Originei Speciilor'' de Charles Darwin). Înc? o dat?, modelul crea?ionist nu este pus în situa?ia s? explice datele prin introducerea unor astfel de presupuneri secundare. Adic?, el prezice datele, o mul?ime de specii distincte de organisme, separate prin goluri, având atît similarit??i cât ?i diferen?e. Având în vedere aceste fapte, este straniu c? evolu?ioni?tii pun constant un accent a?a de mare pe similarit??i ca dovad? a evolu?iei. În fiecare caz similarit??ile sunt mai bine explicate prin crea?ie ?i diferen?ele sunt prezise de modelul crea?ionist. 1.Similarit??i în embriologie Înc? înainte de Charles Darwin, evolu?ioni?tii pretindeau c? similarit??ile în dezvoltarea embrionic? indic? str?mo?i comuni. Unele manuale ?colare înc? mai arat? embrioni de animale al?turi de cei de om, sco?ând în eviden?? izbitoare similarit??i între ei ?i îi ofer? ca dovezi ale unor str?mo?i comuni. Acest tip de similaritate dovede?te nu atît de mult str?mo?i comuni, ci un Proiectant comun. Acceptând ideea crea?iei, întrucât cele mai multe animale superioare au fost proiectate s? se reproduc? prin acela?i tip de procese reproductive, este de a?teptat ca dezvoltarea embrionic? s? fie similar? pentru toate aceste soiuri de animale. De vreme ce animalul embrionic î?i începe existen?a în fiecare caz printr-o unire într-o singur? celul? a dou? celule parentale, ?i urm?toarea multiplicare celular? trebuie s? opereze pentru un anumit timp în acela?i tip de mediu, ?i de vreme ce, mai departe, multe dintre structurile care vor fi dezvoltate trebuie s? fie într-o anumit? m?sur? similare (membre, cap, etc.), este natural ca embrionii în dezvoltare s? arate foarte asem?n?tori în stadiile lor ini?iale de dezvoltare. La momentul când devine îns? necesar s? înceap? s? se formeze caracteristicile specializate, corespunz?toare specie p?rin?ilor, atunci aceste asem?n?ri superficiale cedeaz? locul caracteristicilor distinctive corespunz?toare. În realitate, aceste diferen?e semnificative ies în eviden?? destul de dvreme în dezvoltarea embrionic?. 2.Similarit??i în comportament Ocazional, similarit??i în comportamentul animalelor au fost citate ca dovad? a înrudirii. Exemplele sunt îns? greu de g?sit, ?i situa?ia mult mai tipic? este aceea a tiparelor de comportament diferite. Deseori g?sim c? ?i unele specii strâns înrudite au obiceiuri sau instincte drasti divergente. Înc? o dat?, similarit??ile de comportament cîte se pot g?si c? exist? în realitate, pot fi explicate foarte bine într-un context crea?ionist. Maimu?e sau oameni? Originea omului Problema originilor atinge punctul cel mai critic dintre toate atunci când trateaz? problema originii omului.Este omul doar produsul natural al procesului evolutivsau este el o crea?ie special?,înzestrat de Creatorul s? exercite st?pânire asupra întregii crea?ii? Modelul evolu?ionist îl înf??i?eaz? pe om ca evoluând încet dintr-un str?mo? ne-uman, în vreme ce modelul crea?ionist cere c? omul a fost creat direct om, cu un trup pe deplin uman ?i cu un creier pe deplin uman de la început. Istoria evol?ionist? care se pred? de obicei în ?coli sugereaz? c? atât omul cât ?i maimu?ele au derivat dintr-un str?mo? comun necunoscut care a existat cândva între 5 pân? la 20 de milioane de ani în urm?.Linia care a dus la om a trecut prin diferite stadii evolutive care au culminat în om cu aproximativ 1 pân? la 3 milioane de ani în urm?.De la data aceea, evolu?ia fizic? a omului a cedat locul unei evolu?ii culturale ?i sociale. În sprijinul acestei idei,evolu?ioni?tii arat? un num?r de fosile de hominieni (termenul "hominieni"include atât maimu?ele cât ?i omul) ?i de hominide (un termen care se aplic? la indivizi din linia care duce la om,dar care sunt inc? sub-umani), care se afirm? c? arat? diferite stadii ale evolu?iei pre-umane.Crea?ioni?tii, pe de alt? parte, insist? c? acestea sunt fosile fie de maimu?e fie de om, ?i nu a unor animale intermediare între maimu?e ?i om. Profesorii g?sesc c? aceasta este zona cea mai sensibil? în domeniul studiului originilor. Termenul "oamenii din pe?teri" este pentru cei mai mul?i oameni sinonim cu întreaga idee de evolu?ie.Începând aproape de la gr?dini??, copiilor li s-a spus despre oamenii din vremuri foarte îndep?rtatecare au tr?it în pe?teri ?i despre felul în care, în cele din urm?, anumi?i indivizi primitivi dintre ei au descoperit focul sau au inventat roata.Chiar dac? ideile acestea n-au fost etichetate cu termenul de "evolu?ie", efectul net asupra copilului este condi?ionarea lui înc? din stadiul cel mai timpuriu, pentru ca s? fie gata s? accepte mai târziu întreaga idee a evolu?iei umane. Profesorii cu adev?rat con?tien?i îns? vor dori s? dea elevilor ambele laturi ale informa?iei, mai ales când este vorba despre subiectul acesta care este mai vital decât toate celelalte - originea omului ?i scopul s?u.Pentru a da interpretarea crea?ionist? a acestor descoperiri, vom discuta mai întâi pe scurt toate tipurile mai importante de fosile în ordinea presupusei lor progresii evolutive. 1.Str?mo?ul comun al omului ?i al maimu?ei. Nu se indic? nici un nume pentru acest animal, deoarece nu s-a g?sit înc? niciunul, ?i este doar o deduc?ie a evolu?ioni?tilor c? el ar fi existat.Crea?ioni?tii prezic c? aceast? "verig? lips?" va lipsi în mod permanent. 2.Ramapithecus Sufixul "pithecus" înseamn? "maimu??" ?i unui num?r considerabil de fosile li s-a f?cut publicitate ca fiind animale "piteciene" disp?rute,unele dintre ele fiind considerate ca posibili str?mo?i ai omului. Între acestea se num?r? Dryopithecus, Oreopithecus, Limnopithecus, Kenyapithecus ?i altele, toate fiind considerate ca datând de aproximativ 14 milioane de ani. Cei mai mul?i antropologi evolu?ioni?ti consider? c? "Ramapithecus" este cel mai important din acest grup. Fosila a fost g?sit? în India în 1932 ?i consta din mai mul?i din?i ?i fragmente de falc?.Deoarece din?ii canini ?i incisivi ai acestei creaturi, cu toate c? sunt asem?n?tori cu cei de maimu??, sunt mai mici decât cei ai maimu?elor de azi, unii evolu?ioni?ti consider?forma aceasta apar?inând unui hominid. Dar dup? toate probabilit??ile, toate aceste fosile diferite nu sunt decât ni?te indivizi diferi?i din aceea?i specie de baz? de maimu?e disp?rute. Cu siguran?? ele nu pot fi considerate ca str?mo?i ai omului.Tipul lor particular de din?i se leag? probabil de regimul lor alimentar particular ?i nu de vreo înrudire cu omul. 3.Australopithecus Acest nume (însemnând "maimu?a de sud") a fost acordat unui num?r considerabil de fosile diferite, descoperite mai ales în Africa de est de c?tre Louis Leakey ?i al?ii. Pe lâng? cele cu nume de Australopiteciene, alte fosile incluse în acest grup sunt Zinjanthropus, Paranthropus, Plesianthropus, Telanthropus ?i Homo habilis. Se consider? c? Autralopithecus a tr?it cu aproximativ 2 sau 3 milioane de ani în urma, c? a umblat pe dou? picioare în pozi?ie dreapt? ?i c? a folosit unelte primitive. Totu?i, el ar fi avut un creier numai de 500 cm3, de aceea?i m?rime ca cel al unor maimu?e. Din?ii îi erau ca ?i cei ai lui Ramapitecus. De mul?i ani încoace antropologii au fost într-o stare confuzie ?i au fost diviza?i cu privire la Australopithecus, unii find convin?i c? el era un str?mo? al omului, iar al?ii c? reprezint? o ramur? evolutiv? terminat? f?r? urma?i. Caracteristicile "asem?n?toare cu ale omului" ale din?ilor ?i f?lcilor acestui pavian par s? aib? de a face cu habitatul ?i cu alimenta?ia sa ?i în mod clar ele nu sunt indica?ii ale unei apropieri de calitatea de om! 4.Homo erectus Un num?r de oameni fosili sunt grupa?i acum sub numele generic de Homo erectus, incluzând unele nume destul de notorii cum ar fi Omul de Java,Omul de Pekin, Omul de Heidelberg ?i Meganthropus. Despre ace?tia se crede c? au tr?it cam acum 500.000 de ani, c? au umblat în pozi?ie vertical?, c? au avut creiere de 1.000 cm3, ?i c? au dezvoltat o cultur? rudimentar?, incluzând unele a?ez?minte ?i unele arme simple. Dovezile pentru toate acestea sunt echivoce, pentru a nu spune mai mult.Omul de Java a fost mai târziu repudiat de descoperitorul s?u, iar oasele Omului de Pekin au disp?rut în timpul celui de al II-lea r?zboi mondial ?i nu mai sunt disponibile pentru a fi analizate.Omul de Heideilberg a constat numai dintr-un maxilar mare, ?i Meganthropus a constat numai din dou? oase de maxilar inferior ?i din patru din?i ?i acestea au fost atribuite de mul?i australopitecilor. Oricum, alte fosile din acest tip general se pare c? au fost descoperite în diferite locuri în jurul p?mântului. Se prea poate c? Homo erectus s? fi fost un om adev?rat, dar oarecum degenerat în m?rime ?i cultur?, posibil datorit? c?s?toriilor între rude de sânge, a alimenta?iei proaste ?i a mediului înconjur?tor ostil. 5.Omul de Neanderthal Cel mai faimos dintre to?i cei considera?i a fi a?a-numita "verig?-lips?" este Homo neandethalensi, desenat de mai bine de o sut? de ani ca o fiin?? încovoiat?, brutal?, cu arcade ale sprâncenelor mult ie?ite în afar? ?i cu cele mai primitive obiceiuri. Multe r?m??i?e scheletice ale acestor oameni sunt îns? disponibile acum, ?i nu mai exist? nici o îndoial? c? omul de Neanderthal a fost cu adev?rat fiin?? uman?, Homo sapiens, care nu se deosebe?te cu nimic mai mult de oamenii contemporani decât se deosebesc între ele diferitele triburi de oameni contemporani.Capacitatea creierului s?u a fost cu siguran?? identic? cu cea a creierului omenesc. Este cunoscut acum c? omul de Neanderthal cultiva flori, modela unelte elegante, desena, picta ?i practica o anumit? religie, înmormântându-?i mor?ii. Exist? acum chiar ?i anumite indica?ii c? omul de Neanderthal sau unii din predecesorii s?i au avut o form? de scris. 6.Omul modern Contrar opiniei comune, exist? multe dovezi c? omul modern a existat în aceea?i perioad? cu to?i ace?ti ipotetici ?i foarte îndoielnici str?mo?i ai lui, asem?n?tori cu maimu?a. Originea omului trebuie plasat? la o dat? mai timpurie (vorbind geologic, în termenii sistemului de timp clasic) decât s-a crezut mai înainte, probabil c? antropologii vor arunca o privire mai serioas? asupra multor alte fosile de om modern care au fost semnalate mai demult în straturi mai timpurii, dar care au fost ignorate sau demise prin diferite explica?ii. Limbi ?i rase Evolu?ioni?tii aplic? teoria evolu?ionist? nu numai la originea omului ci ?i la istoria lui ulterioar?, interpretând societ??ile lui ?i culturile lui, ?i chiar ?i sistemele lui economice ?i politice, în sensul unei dezvolt?ri naturaliste de la o form? la alta. De fapt, aici, în domeniul ?tiin?elor sociale este locul în care deosebirea dintre filozofia evolu?ionist? ?i cea crea?ionist? este de cea mai mare importan??, deoarece acestea influen?eaz? în modul cel mai direct atitudinile personale ale omului ?i activit??ile sale zilnice. Adic?, dac? omul este numai un produs al unor procese naturale întâmpl?toare ?i este esen?ialmente numai un animal f?r? vreun scop sau sens în via??, atunci atitudinile ?i ac?iunile sale vor fi cu siguran?? foarte mult diferite de cele ale unui om care se consider? a fi o fiin?? creat? în mod special de un Creator special care a avut un scop specific în crea?ia Sa. ?tiin?ele sociale, care încearc? s? trateze problemele omului ?i ale comportamentului s?u (atât ca individ cât ?i în organiza?ii sociale) tind s? trateze problemele umane într-un mod radical diferit, în func?ie de filozofia lor cu privire la originea omului. În consecin??, atuncicând vorbim despre aceste subiecte este de o importan?? special? ca profesorul s? dea studen?ilor s?i o prezentare echilibrat? a ambelor punct de vedere. Astfel procesul de educa?ie devine un proces de îndoctrinare ?i de canalizare ?i ?coala degenereaz? într-o cresc?torie de papagali. În sec?iunile de încheiere ale acestor c?r?i, noi vom compara modelul evolu?ionist cu cel crea?ionist în ceea ce prive?te concep?ia despre originea ?i despre aspectele naturii omului care îl disting în modul cel mai categoric de toate celelalte fiin?e ?i anume, particularit??ile de limb?, cultur? ?i religie. Tratându-l pe om în mod strict ca pe un organism biologic aflat într-un "mare lan? al existen?ei" împreun? cu toate celelalte organisme, biologii evolu?ioni?ti au împ?r?it "specia" uman? (Homo sapiens) în diferite "subspecii", sau rase, în acela?i mod în care sunt subdivizate celelalte specii. În terminologia evolu?ionist?, o ras? este o specie incipient?; dac? dezvoltarea rasial? este progresiv? ?i binef?c?toare în "lupta pentru existen??", atunci rasa va supravie?ui iar altele vor dispare, a?a încât în cele din urm? ea devine o specie nou? ?i mai bun?. Se poate ca Homo erectus s? fi evoluat pân? când a devenit Homo sapiens, ?i, cândva se teoretizeaz?, o ras? deosebit de viril? a acestuia din urm? va putea s? evolueze pân? va ajunge, s? zicem, Homo supremus (supraomul). Conceptul acesta a fost cu precadere dominant în gândirea evolu?ioni?tiilor din secolul al XIX-lea ?i el a produs un num?r de filozofie, a?a cum au fost a?a-zisul darwinism social, imperialismul militaristic ?i rasismul nietzchean. Este semnificativ faptul c? C. Darwin a dat c?r?ii sale "Originea Speciilor ?i Selec?ia Natural?" subtitlul provocator "P?strarea raselor favorizate în lupta pentru existen??". Cu toate c? în cartea sa discu?ia s-a concentrat asupra raselor de plante ?i de animale, era clar c? el include ?i diferitele rase de oameni în acela?i concept. Evolu?ioni?tii moderni, în cea mai mare parte, nu mai privesc nici o ras? de oameni ca fiind intrinsec superioare sau inferioare altei rase. Cu toate acestea, însu?i conceptul de "ras?" este în mod fundamental o categorie a biologiei evolu?ioniste ?i evolu?ioni?tii moderni de frunte recunosc lucrul acesta. George Gaylord Simpson spune: " Rasele de oameni au, sau probabil ar trebui s? zicem, "au avut", exact aceea?i semnifica?ie biologic? ca ?i subspeciile altor specii de mamifere."ą Modelul crea?ionist, pe de alt? parte, recunoa?te numai specia ca fiind unitatea de baz? creat?, specific, în cazul nostru, rasa uman?. Multe variet??i de câini au fost dezvoltate din "soiul" ancenstral de câine, dar totu?i ele sunt interfertile ?i capabile de a reveni la forma ancenstral?. În mod similar, toate grup?rile tribale diferite dintre oameni s-au dezvoltat din b?rbatul ?i femeia care au fost crea?i originar ?i sunt în mod fundamental o singur? unitate biologic?. Una din cele mai mari vexatorii(jignitoare) întreb?ri pe care ?i-o pun azi biologii ?i antropologii evolu?ioni?ti este aceea a originii raselor. Dac? într-adev?r, întreaga omenirea are aceea?i str?mo?i ?i dac? nici o ras? nu este mai bun? decât alta, a?a cum afirm? cei mai mul?i evolu?ioni?ti moderni, atunci cum de au ajuns acestea s? fie atât de diferite la înf??i?are? S-a r p?rea c? fiecare ras? distinct? trebuie s?-?i fi avut istoria ei special? de segregare, de muta?ie, de selec?ie ?i de adaptare, c?ci altfel nu s-ar fi dezvoltat atât de diferit de celelalte rase. Dar, dac? a?a s-au întâmplat lucrurile, de ce nu s-au dezvoltat prin acelea?i procese ?i diferen?e de intelect ?i de capacit??i fizice? Cu siguran?? c? acestea vor avea o mai mare "valoare de supravie?uire" în selec?ia natural? decât astfel de diferen?e inofensive cum ar fi culoarea pielii. Muta?iile sunt aproape întotdeauna d?un?toare; de aceea dezvoltarea unei noi subspecii pe calea muta?iei ar necesita un timp extrem de lung- dac? într-adev?r s-ar putea realiza vreodat?. Îns? o structur? conceput? genetic, chiar dac? a fost anterior regresiv?, s-ar putea s? aibe beneficii imediate într-un mediu dat. De aceea, conceptul dezvolt?rii rapide a unor caracteristici fizice distinctive în mici popula?ii cu împerechieri de rudenii de sânge se încadreaz? perfect în modelul crea?ionist. De fapt, el poate fi privit ca o adev?rat? prezicere din modelul crea?ionist denotând o gândire anticipativ? creatoare din partea Creatorului, care a echipatat fiecare specie de organisme cu o larg? varietate de structuri poten?iale care s? le fac? în stare s? se adapteze rapid la o larg? varietate de medii poten?iale, pentruca astfel s? conserveze ?i s? p?streze specia sa de baz?. Pentru a reliza astfel de rezultate prin muta?ii ar fi necesar? o extrem de lung? perioad? de segregare a fiecarei rase ?i a?a cum s-a remarcat mai înainte, aceasta duce în mod natural ?i aproape inevitabil la rasisim- la concep?ia c? fiecare ras? a avut o îndelungat? istorie evolutiv? proprie. Civiliza?ii antice Abordarea tipic evolu?ionist? a studiului omului primitiv este aceea de a-l înf??i?a la început ca pe o fiin?? brutal? ?i ignorant?, tr?ind din vânatul animalelor, ?i din culesul fructelor s?lbatice ?i al nucilor, locuind adesea în pe?teri. Apoi este v?zut ca dezvoltând încet o form? primitiv? de agricultur? ?i de domesticire a animalelor, apoi tr?ind în sate cu o anumit? organizare social?, apoi descoperind metalele ?i în cele din urm?, dezvoltându-se la stadiul de om "civilizat". Astfel, se crede c? evolu?ia biologic? care a dus pân? la om a f?cut loc, în anumite privin?e, evolu?iei sociale ?i culturale în societ??i umane. Sunt mul?i cei care sunt gata s? construiasc? pe aceast? presupus? funda?ie, pledând pentru o evolu?ie care s? r?mân? ?i mai departe necontrolat? (capitalism laissez-faire, imperialism economic ?i militarist, sau chiar anarhism). Al?ii sunt gata s? pledeze pentru o anumit? form? de evolu?ie controlat (socialism, comunism, etc., implicând probabil chiar manipulare genetic? ?i un control care s? determine structura social?). Cres?ioni?tii, pe de alt? parte, sugereaz? c? omul a fost creat ca om pe deplin dezvoltat, înzestrat cu inteligen?? ?i capacit??i superioare chiar de la început. Lui nu i s-au pus la dispozi?ie ora?e gata f?cute ?i echipament tehnologic, desigur, dar a fost înzestrat de c?tre Creator, cu capacitatea de a dezvolta ?i de a utiliza p?mântul ?i resursele lui pe c?i care s? corespund? scopurilor Sale creative. Not? : George G. Simpson, ,,The Biological Nature of Man" (Natura biologic? a omului), Science, 152, (aprilie 22, 1966), p.474 Istoricitatea datelor din cartea Genesei În capitolele anterioare s-a ar?tat c? faptele de baz? ale ?tii?ei de ast?zi se corelaz? mai bine cu modelul crea?iei speciale decât cu modelul evolu?ionist. Cu toate c? sânt anumite probleme care necesit? înc? solu?ionare, nici una dintre acestea nu sânt atât de serioase încât s? zdruncine structura de baz?a modelului crea?ionist, pe când multele probleme pe care le prezint? modelul evolu?ionist sunt serioase. Judec?nd strict dup? datele ?tiin?ifice, valabilitatea modelului crea?ionist; cataclismic poate fi considrat? ca realitate cu un grad de probabilitate cu mult mai mare decât în cazul modelului evolu?ionist. Totu?i, detalii ale perioadei de creere - durata, ordinea, metodele, scopurile, etc. - nu pot fi determinate cu ajutorul ?tiin?ei. Metoda ?tiin?ific? se limiteaz? la studiul proceselor a?a cum se desf??oar? ast?zi, ?i aceste procese nu pot crea nimic, a?a cum au demonstrat în mod conving?tor legile termodinamicii. Dac? crea?ia este un fapt real, atunci înseamn? c? exist? un Creator, iar universul este crea?ia Lui. El a avut un scop atunci când a creat lumea ?i se pare c? omul este în centrul acelui scop, deoarece omul este singurul în stare s? în?eleag? acest concept al cre?rii. De aceea, este rezonabil ca Dumnezeu, Creatorul, s?-i reveleze creaturii Sale, omul, informa?ii necesare cu privire la crea?ie, informa?ii pe care el nu le-ar putea descoperi niciodat? de unul singur. Aceasta eeste tocmai ceea ce a f?cut El în Cartea "Începuturilor", Cartea Genesei. Capitolele din Geneza care se ocup? de actul cre?rii nu reprezint? un folclor demodat, a?a cum pretind cei mai mul?i critici, ci sunt ni?te relat?ri minunate ?i corecte cu privire la evenimentele reale ale istoriei primitive a universului. Ele ne dau date ?i informa?ii dincolo de ceea ce poate determina ?tiin?a, ?i în acela?i timp ne furnizeaz? un cadru care ne satisface din punct de vedere intelectual, în care s? interpret?m faptele pe care ?tiin?a le poate determina. Vechile argumente împotriva istoricit??ii Genesei nu mai au nici o greutate. În trecut s-a sus?inut c? nici Moise ?i nici predecesorii lui nu puteau scrie cartea Genesei, deoarece ei nici nu au ?tiut s? scrie. Ast?zi nimeni nu mai îndr?zne?te s? fac? o sugestie de felul acesta. Arheologii au stabilit demult c? scrierea a fost practicat? de omul de rând cu mult înainte de Moise ?i chiar înainte de perioada în care a tr?it Avraam. Noile descoperiri care se fac în toate p?r?ile lumii continu? s? ne arate c? omul primitiv avea o remarcabil? îndemânare tehnic? în multe domenii, la date mult mai timpurii decât ?i-au imaginat evolu?ioni?tii cu numai câ?iva ani în urm?. În realitate, nu exist? nici un motiv în afar? de ideile evolu?ioniste preconcepute, de a nu crede c? omul a fost capabil s? citeasc? ?i s? scrie de la început, de când a fost creat. În mod similar arheologia a confirmat într-o m?sur? foarte mare c? fondul general al Genesei, de la capitolul 12 înainte ( cultura, obiceiurile, etimologia, geografia, subdiviziunile politice, etc.) este foarte realist - atât de realist încât nara?iunile con?inute aici trebuie s? fi provenit de la contemporanii celor care sunt descri?i în ele. Se pare c? nu exist? nici un motiv întemeiat, cu excep?ia prejudec??ilor evolu?ioniste, s? respingem istoricitatea capitolului 11 din Genesa, care continu? atât de natural cu Genesa 12. În final, to?i scriitorii Noului Testament, chiar ?i Isus Hristos Însu?i, au recunoscut acurate?ea istoric? ?i inspira?ia divin? a tuturor capitolelor de la începutul c?r?ii Genesei. A crede c? aceste date sunt toate adev?rate ?i demne de încredere este singura situa?ie compatibil? cu acceptarea lui Isus Hristos ca o persoan? real? ?i demn? de încredere. Lucrarea lui Dumnezeu de "creare" ?i de "facere" Prima relatare cu privire la lucrare se încheie cu afirma?ia: "...S-a odihnit de toat? lucrarea Lui pe care o zidise ?i o f?cuse." (Gen 2:3). Evident, exist? dou? tipuri de "lucr?ri" înf?ptuite de Dumnezeu în s?pt?mâna în care a creat lumea, con?inute în propria Lui relatare. În unele cazuri, lucrarea "mâinilor Lui" a fost creat?, în alte cazuri ea a fost f?cut? sau format?. Aceast? afirma?ie ne pune la dispozi?ia unui alt criteriu important dup? care s? clasific?m lucr?rile lui Dumnezeu despre care se relateaz? în acest capitol. Lucrarea de creare a lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, a fost aceea de a chema la fiin?? din nimic (cu excep?ia propriei puteri a lui Dumnezeu) a lucrurilor care nu au avut înainte nici o form? de existen??. Numai Dumnezeu poate crea în felul acesta ?i în toat? Biblia nu mai apare nici un alt subiect pentru verbul "a crea" în afar? de Dumnezeu. Omul, cu inteligen?a ?i capacit??ile sale create de Dumnezeu, poate s? "fac?" lucruri, asamblând sisteme complexe din componen?i mai simpli, dar el nu poate "crea" niciodat? nimic. Dumnezeu poate "face" lucruri, ?i poate s? le fac? cu mult mai mult? eficacitate decât omul.de fapt, El a f?cut lucrul acesta tocmai în s?pt?mâna în care a creat lumea, al?turi de lucrarea Sa de creare, ?i ambele tipuri de lucr?ri - atât creare cât ?i facerea - au fost încheiate la sfâr?itul acelei s?pt?mâni. "...lucr?rile Lui fuseser? ispr?vite înc? de la întemeierea lumii". (Evrei 4:3). Este semnificativ faptul c? Genesa 1 men?ioneaz? numai trei lucr?ri care au fost create cu adev?rat. Acestea sunt: (1) crearea elementelor de baz? ale cosmosului fizic - spa?iul, materia ?i timpul (adic?, cerurile, p?mântul, începutul) despre care ni se relateaz? în Gen. 1:1; (2) crearea cuno?tiin?ei care deasemenea, este asociat? cu "suflare de via??" - despre care ni se relateaz? în Gen.1:21, unde "vie?uitoarele" sunt numite nephesh, cuvânt care în ebraic? înseamn? de obicei "suflet" sau "via??"; (3) crearea "chipului lui Dumnezeu" în om, a?a cum ni se relateaz? în Gen 1:27. A?adar, exist? trei entit??i de baz? care au fost create: elementele fizice ale cosmosului, din care sunt f?cute toate sistemele anorganice ?i organice lipsite de ra?iune (de ex. planetele); lumea animal?, ale c?rei sisteme fizice constau din acelea?i elemente fizice, dar care au în plus capacitatea creat? de a poseda ra?iune; ?i specia uman?, care-?i însu?e?te materia fizic? a cosmosului ?i con?tiin?a lumii animale, dar care are creat? în plus capacitatea unic? de a fi asem?n?tor lui Dumnezeu- "chipul lui Dumnezeu". C?derea, blestemul ?i potopul Întreaga lume a fost conceput? pentru om ?i el a fost numit de Dumnezeu ca s? o st?pâneasc? fiind administratorul lui Dumnezeu. A fost un mediu perfect ?i omul a fost înzestrat cu toate calit??ile necesare pentru a-l administra. El trebuia s? fie mul?umit ?i extrem de fericit din toate punctele de vedere, r?spunzând cu o mul?umire plin? de dragoste Creatorului lui, care l-a înzestrat în felul acesta. Dumnezeu, îns?, nu l-a creat pe om ca pe o simpl? ma?in?. Dragostea lui Dumnezeu a fost voluntar?, ?i, ca s? existe o p?rt??ie real?, dragostea omului deasemenea trebuie s? fie voluntar?; de fapt "o dragoste involuntar?" este o contradic?ie de termeni. Omul a fost înzestrat cu libertatea de a iubi, sau de a nu iubi, de a asculta sau nu, cît ?i cu responsabilitatea de a alege. Istoria a peste 6000 de ani de lupte, de suferin??, de crim? ?i de r?zboi, de descompunere ?i de moarte, este o dovad? suficient? c? el a f?cut o aleger gre?it?. P?catul a intrat în lume când omul, a pus pentru prima dat? la îndoial?, ?i apoi a respins, Cuvântul lui Dumnezeu în gr?dina Eden. ?i moartea a venit în lume când p?catul a intrat în lume. Dumnezeu a fost nevoit s?-i spun? lui Adam: "... blestemat este acum p?mântul din pricina ta...c?ci ??rân? e?ti ?i în ??rân? te vei întoarce." ( Gen 3:17-19 ). Elementele fizice de baz? ("??râna p?mântului") au fost de aceea supuse blestemului, ?i toat? suflarea care a fost f?cut? din acele elemente a fost de asemenea blestemat?. Potopul din vremea lui Noe marcheaz? marele hiat dintre lumea originar? ?i lumea prezent?. "...odinioar? erau ceruri ?i un p?mânt scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din ap? ?i cu ajutorul apei... lumea de atunci a pierit tot prin ele, înecat? de ap?." (2 Petru 3:5,6). A?adar, au existat dou? mari schimb?ri mondiale impuse de Dumnezeu crea?iei Sale originare. Prima a avut loc atunci când El a blestemat p?mântul din pricina Omului (Gen 3:17). A doua a avut loc atunci când a fost nevoit s? spun? : "Iat?, am s?-i nimicesc împreun? cu p?mântul." (Gen 6: 13). Prima sentin?? a schimbat natura de baz? a tuturor proceselor prin faptul c? a fost impus asupra lor un principiu universal intern lor, de descompunere; a doua sentin?? a schimbat structura atmosferei p?mântului, a hidrosferei, a litosferei ?i a biosferei, pe care o aveau acestea în s?pt?mâna cre?rii lor, printr-o modificare cataclismic? a vitezei ?i a comportamentului exterior al acestor procese. Blestemul a introdus tendin?a univrsal? spre moarte, pe când potopul a reprezntat întâlnirea cea mai dramatic? a mor?ii în sine pe care a avut-o lumea de la începuturile ei. Aceste duo? judec??i mondial asupra p?catului, reprezint? eforturile finale ale lui Dumnezeu de a vorbi omului prin fenomenele naturale, ?i pe scar? universal?. La sfâr?itul potopului, EL a spus (Gen 8:21): "...Nu voi mai blestema p?mântul din pricina omului, pentruc? întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinere?ea lui"; "... ?i nu voi mai lovi tot ce este viu, cum am f?cut." Belstemul ?i potopul ar trebui s? constitue o permanent? m?rturie înaintea omului cu privire la ura pe care o are Dumnezeu fa?? de p?cat, ?i cu privin?a la dorin?a Lui de a chema oamenii la poc?in??. Orice proces pe care îl tr?ie?te omul în via?a lui de fiecare zi, ar trebui s?-i reaminteasc? în permanen?? de judecata blestemului, ?i fiecare aspect pe care îl vede omul atunci când prive?te la lumea din jurul lui, ar trebui s?-i reaminteasc? de judecata potopului. Tot ceea ce vede ?i tot ceea ce tr?ie?te ar trebui s?-i spun? în permanen?? c? p?rt??ia dintre el ?i Creatorul Lui este întrerupt? ?i c? el are nevoie urgent? de un Mântuitor. Dar omul este stricat ?i imagina?ia sa este rea. În loc s? r?spund? scopurilor de remediere a blestemului, el a încercat s? le ocoleasc?, ?i în scurt timp a devenit iremediabil de r?u, astfel încât, Dumnezeu a trebuit s? distrug? lumea prin potop. Apoi, în loc s? fie recunosc?tori pentru faptul c? a fost izb?vi?i de r?utatea lumii antedeluviene prin potop, supravie?uitorii ?i-au manifestat curând perversitatea printr-o nou? r?zvr?tire la Babel. Omul a convertit acum, în mintea lui încâlcit?, principiul universal al degrad?rii într-un imaginar proces evolutiv universal ?i m?rturia care o avem cu privire la potop pretutindeni în lume, într-un document n?scocit al istoriei evolu?iei. El respinge chiar autenticitatea potopului, explicându-l ca pe un potop local, sau ca pe un potop lini?tit, sau alegorizându-l. În consecin??, Dumnezeu a încercat s? fie preocupat direct de omenire ca întreg, dup? ce i-a împr??tiat la Babel, hot?rând s? lucreze la înf?ptuirea lucr?rii de r?scump?rare în lume, mai degrab? printr-o na?iune pe care ?i-a ales-o el, Israel, ?i apoi printr-o adunare de oameni pe care ?i-a ales-o Biserica. Atât timp cât El a continuat s? ofere mântuire ?i r?scump?rare omului, El a mai vrut s? impun? asupra p?mântului un alt blestem cu efect de remediere ?i nu a mai vrut nici s? trimit? un alt cataclism care s? cure?e lumea de r?u. "Cât va fi p?mântul", a spus El, "nu va înceta sem?natul ?i seceratul, frigul ?i c?ldura, vara ?i iarna, ziua ?i noaptea" (Gen 8:22). Acesta înseamn? c?, axa de rota?ie a p?mântului, ?i orbita de revolu?ie care de?in în mare m?sur? controlul asupra celorlalte procese terestre în situa?ia lor actual?, vor r?mâne neschimbate ?i neschimbate vor fi ?i aceste procese, pân? nu se va încheia perioada de supraveghere a omului ?i de reconciliere a lui cu Dumnezeu. O prezentare sumar? a modelului biblic Pe scurt, modelul biblic al istoriei p?mântului se învârte în jurul celor trei mari evenimente mondiale: (1) o perioad? de 6 zile de creare special? ?i de formare a tuturor lucrurilor, completarea ?i permanentizarea a tuturor aspectelor care se manifest? acum în Legea conserv?rii energiei; (2) r?zvr?tirea omului ?i blestemul rezultant al lui Dumnezeu, asupra tuturor lucrurilor date în st?pânirea omului, blestem care ia acum forma Legii cre?terii entropiei; (3) potopul care a distrus lumea în zilele lui Noe, l?sând lumea nou? într-o mare m?sur?, într-o stare de uniformitate natural?. Desigur, acest cadru nu împiedic? desf??urarea mai târziu a unor evenimente de avenrgur? mondial?, a?a cum a fost încurcarea limbilor la Babel, ziua mai lung? de pe vremea lui Iosua ?i întunericul din timpul zilei la r?stignirea lui Isus. Potopul în sine nu a durat numai un an, dar efectele care au urmat au fost sim?ite pretutindeni în lume, multe secole de-a rândul. Cheia principal? îns?, a adev?ratei interpret?ri a datelor fizice privitoare la istoria p?mântului, trebuie s? constea în recunoa?terea total? a efectelor crea?iei: blestemul ?i potopul. Sistemul evolu?ionist, pe de alt? parte, a încercat s? coreleze toate acest date într-un cadru completamente naturalist, care ori respinge ori ignor? semnifica?ia acestor evenimente. Implicit, ea Îl neag? pe Dumnezeu, împreun? cu rolurile Sale de Creator, R?scump?r?tor ?i Judec?tor. Exist? mul?i cre?tini care caut?, printr-o modalitate sau alta, s? compromit? Scripturile cu presupusa istorie evolu?ionist? a p?mântului ?i a omului. Aceste teorii trebuie examinate în mod critic; s-a întâmplat c? mul?i buni cre?tini au, într-un moment sau altul, având f?r? îndoial? motive excelente, au promovat aceste felurite idei. Teoriile sunt criticate ?i nu cei care le propun. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie s? ocupe locul prioritar, iar pe locul doi trebuie s? fie faptele ?tiin?ei, nu reputa?ia oamenilor. Singurul model care este cu adev?rat satisf?c?tor, este simplul punct de vedere literal ?i istoric al Genesei ?i ?tiin?a care este sprijinit?. Rezumat ?i concluzie Se pare c? nu avem nici o posibilitate de a evita concluzia c?, dac? Biblia ?i cre?tinismul sunt adev?rate, erele geologice trebuie respinse în totalitate. O corelare în detaliu a complicatei structuri geofizice a p?mântului cu adev?ratul cadru biblic al istoriei va cere, f?r? îndoial?, o munc? enorm? de cercetare ?i studiu din partea oamenilor de ?tiin?? care cred în Biblie. Cu toate acestea, aceast? cercetare trebuie s? se fac? de urgen??, având în vedere opozi?ia crescând? a lumii fa?? de credin?a cre?tin? biblic?. Imensul complex de mi?c?ri ateist produse de puternicul sistem uniformismului evolu?ionist care p?trunde peste tot poate fi sl?bit numai în cazul în care fundamentul lui poate fi distrus, ?i acest lucru cere re-instaurarea crea?iei speciale, pe o baz? biblic? ?i ?tiin?ific?, ca adev?rata temelie a cunoa?terii ?i a practic?rii în orice domeniu. De aceea, aceasta trebuie s? fie preocuparea de baz? a tuturor ?colilor cre?tine, a bisericilor cre?tine ?i a institu?iilor de toate felurile de pretutindeni. |
Alte referate din materia: Biologie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Feriga | 1814 |
| 2 | Affenpinscher-ul | 1129 |
| 3 | Anaconda | 2070 |
| 4 | Aripi | 1123 |
| 5 | Bauceron-ul | 1170 |
| 6 | Bobtail sau Old English Sheepdog | 1107 |
| 7 | Celulaprocariota | 1222 |
| 8 | Ciobanescul Belgian sau Groenendael | 1135 |
| 9 | Fetele aflate la pubertate | 1225 |
| 10 | Salvati planeta | 2833 |
| 11 | Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator | 1256 |
| 12 | Ursul Carpatin | 1567 |
| 13 | Totul sau aproape totul despre dinozauri | 1712 |
| 14 | Tropisme, nutatiile si nastiile la plante | 1674 |
| 15 | Tulburarile somnului | 1642 |
| 16 | Tumorile | 1462 |
| 17 | Ulcerul gastroduodenal | 1499 |
| 18 | Ultimii dinozauri | 1424 |
| 19 | Urechea | 2555 |
| 20 | Ursul Koala | 2193 |
| 21 | VULTURI | 1522 |
| 22 | Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor | 1464 |
| 23 | Vederea Stereoscopica | 1319 |
| 24 | Veghea, somnul si activitatea cerebrala | 1542 |
| 25 | Vertebrate acvatice | 1752 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
