Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Evolutia Plantelor



Evolutia Plantelor

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 197 ori.


Cauta referat dupa: evolutia plantelor


Descriere referat:
Evolu?ia Plantelor Primele forme de via?? vegetal? au fost plantele marine ?i toate plantele diverse de uscat care transform? gr?dinile noastre ?i peisajele de la ?ar? în priveli?ti pl?cute ?i fac parte din hrana noastr?, s-au dezvoltat din plante primitive care tr?iau în oceane cu mii de milioane de ani în urm?. S-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din câteva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat înc? multe altele, care au disp?rut, nereu?ind s? se adapteze la condi?iile schimb?toare, sau incapabile s? concureze cu noi specii mai evoluate ?i mai bine adaptate mediului înconjur?tor din acea vreme. Paleobotani?tii (oamenii de ?tiin?? care studiaz? r?m??i?e fosilizate ale plantelor),au reu?it s? descopere când au evoluat aproximativ diferite grupuri importante de plante, dar în mod inevitabil cuno?tin?ele noastre au multe lipsuri, pentru c? plantele nu con?in acel tip de material dur, cum este scheletul unui animal, care s? se fosilizeze bine. Din fericire, uneori pot fi detectate forme vechi de via?? vegetal? în ceea ce au fost mai demult depuneri de noroi, g?sindu-se câteva plante fosilizate în roci despre care se ?tie c? dateaz? de acum 3.100 de milioane de ani. ?tim din arhiva fosiselor g?site c? via?a pe P?mânt trebuie s? fi început cu organisme de tip vegetal, iar plantele sunt leg?tura de baz? din lan?ul alimentar care sus?ine o imens? diversitate de via?? animal?. Totu?i, rolul plantelor în istoria evolutiv? a lumii este mai complex, pentru c? ele au transformat atmosfera p?mântului într-o atmosfer? ce putea se sus?in? regnul animal. Probabil c? imensele cantit??i de dioxid de carbon prezente ini?ial în atmosfer? au împiedicat animalele s? respire, dar în procesul de fotosintez? plantele absorb dioxid de carbon ?i elibereaz? oxigen. Capacitatea plantelor de a produce fotosinteza folosind lumina soarelui este punctul de pornire a lan?ului alimentar. Plantele au permis ierbivorelor (mânc?toarelor de plante) s? evolueze ?i implicit carnivorelor (mânc?toarelor de carne),care se hr?neau cu ierbivore. Evolu?ia este extrem de lent?, ?i selec?ia natural? favorizeaz? acele vie?uitoare care se adapteaz? la o schimbare a mediului înconjur?tor, ?i nu care se schimb? de dragul schimb?rii. Primele forme de via?? vegetal? erau dependente de ap?, pentru c? le lipseau structurile care s? le fac? posibil? via?a pe uscat, iar primele plante care au ie?it din ap? s-au stabilit probabil în b?l?i sau mla?tini, unde p?r?ile lor inferioare erau tot timpul scufundate. Primele forme de plante cu adev?rat de uscat erau probabil înc? dependente de umiditate, ?i trebuiau s? creasc? aproape de ap? - mu?chii frunzo?i, mu?chii pielo?i ?i ferigile, care au evoluat primele ca plante de uscat, au ?i acum nevoie de un mediu umed pentru ca partea reproduc?toare a ciclului vie?ii lor s? func?ioneze. Primele plante cu flori (gimnospermele, precum coniferele) erau dependente de vânt pentru polenizare ?i r?spândirea semin?elor, pentru c? nu existau insecte care s? fac? toate acestea. Tipul de plant? dominant în prezent (angiospermele) a evoluat o dat? cu insectele ?i animalele, ?i adesea are flori polenizate de insecte. Uneori semin?ele sunt r?spândite de animale (de exemplu, ghimpi sau spini care se aga?? de blana animalelor). Cele mai vechi plante cunoscute erau alge primitive – structuri unicelulare în care toate func?iile erau efectuate într-o singur? celul? f?r? nucleu. Aceste alge albastre-verzi sunt foarte primitive, ?i probabil acum 1.500 milioane de ani au ap?rut algele mai cunoscute, cu nuclee. În cele din urm? au ap?rut alge pluricelulare, probabil asem?n?toare cu buruienile marine. Ele aveau organe de reproducere de p?r?i diferite ale plantei. În perioada cambrian?, cu circa 590 de milioane de ani în urm?, multe forme de via?? erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioad?, iar acestea sunt doar cele care s-au p?strat ?i au fost descoperite dup? sute de milioane de ani. Ie?irea pe uscat În perioada silurian? (cu 440-408 de milioane de ani în urm?), plantele au “ie?it” din ap? ?i au început s? colonizeze uscatul. Vechea via?? vegetal? ?i animal? era limitat? la oceane, dar algele s-au adaptat ?i la ap? dulce, ?i probabil c? din aceste alge de ap? dulce au evoluat plantele de uscat. Supravie?uirea pe uscat necesit? o structur? fizic? complet diferit? de via?a acvatic?. Este necesar un sistem „vascular”(re?ea de tuburi) prin care s? circule prin plant? apa, substan?ele nutritive ?i produsele fotosintezei, ?i este nevoie de o structur? mai rigid?, care s? se autosus?in?. Totu?i, înainte ca plantele de uscat s? poat? ajunge în regiuni mai uscate, ele au trebuit s? dezvolte un sistem reproduc?tor care s? le permit? s? func?ioneze suficient în aer. Cele mai vechi urme de plante terestre au fost g?site în roci datând din perioada silurian?. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care întrune?te r?d?cina, tulpina ?i frunzele într-o singur? parte. Rhyna ra o plant? f?r? r?d?cini ?i frunze, cu sporangi mari(capsule cu spori) în vârful l?starilor. Asteroxylon, un rizom(o tulpin? subteran? groas?) care avea rolul unei r?d?cini, avea l?st?ri aerieni cu frunze mici, ca ni?te solzi. Toate acestea au fost probabil plante de mla?tin?. Printre primele plante terestre se num?rau forme precum mu?chii pielo?i ?i mu?chii frunzo?i actuali, bineîn?eles existau numeroase alte tipuri care între timp au disp?rut. Pentru a prospera pe uscat, formele de plant? au dezvoltat treptat r?d?cini pentru absorb?ia apei ?i, într-o lung? perioad? de timp, au g?sit ?i metode de reproducere mai pu?in dependente de umiditate. R?m??i?ile moderne ale vechilor forme de plante, ca mu?chii frunzo?i ?i mu?chii pielo?i, sunt ?i acum dependente de un mediu pentru a se putea reproduce lucru care nu este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent. Progresul evolu?iei Evolu?ia nu are loc neap?rat într-o linie dreapt? continu? ?i cu o vitez? constant?. Exist? lacune în cuno?tin?ele noastre, ?i traiectoria exact? a evolu?iei plantelor este necunoscut?, de?i presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii. Urm?toarele grupuri de plante au evoluat aproape f?r? îndoial? în ordinea dat? aici, dar este important de re?inut c? evolu?ia este un proces continuu, înc? în desf??urare. Totu?i, schimb?rile pot fi detectate numai în perioade foarte lungi de timp. Bacterii Primele organisme celulare au fost probabil asem?n?toare cu bacteriile, tr?ind într-o „sup? preistoric?”. Bacteriile sunt în general considerate înrudite mai mult cu plantele decât cu animalele, dar ele au pu?in în comun cu ambele grupe. Sunt microscopice ?i unicelulare, dar capabile s? se autoreproduc? cu o vitez? fenomenal? în condi?ii ideale. Multe bacterii sunt parazite sau saprofite(tr?ind pe materie organic? moart?) ?i nu prezint? fotosintez?, dar câteva pot tr?i în substan?e organice precum amoniacul ?i azotul, ceea ce ar putea s? le reflecte vechile origini din vremea în care atmosfera P?mântului con?inea cantit??i considerabile de amoniac. Alge albastre-verzi În ciuda numelui, aceste plante primitive seam?n? foarte pu?in cu adev?ratele alge. Câteva fosile g?site în roci despre care se ?tie c? au 3.100 de milioane de ani dezv?luie dovezi ale unor plante care seam?n? mult cu algele albastre-verzi moderne, indicând c? ele sunt printre primele plante capabile de fotosintez?. Majoritatea algelor albastre-vezi, care sunt unicelulare ?i nu con?in nucleu, sunt microscopice, dar unele, precum mâzga galben-verzuie care se formeaz? pe poteci ?i peluze, sunt vizibile deoarece coloniile lor sunt învelite în mâzg?. Fungi Organismele simple cunoscute sub numele de fungi nu au acea structur? foarte specializat? a plantelor mai evoluate, iar absen?a clorofilei înseamn? c? fungii nu pot s? pot s? produc? fotosintez?. În schimb, ei tr?iesc ca parazi?i pe animale sau alte plante, sau ca saprofite pe r?m??i?e. Alge Algele sunt o alt? form? primitiv? de plante care nu au frunze ?i structuri florale specializate. Totu?i, aproape toate tipurile de alge sunt capabile s?-?i produc? singure hrana prin fotosintez? în prezen?a luminii solare naturale. Asemenea forme primitive de pant? domin? oceanele(buruienile marine sunt alge pluricelulare iar planctonul const? în cea mai mare parte din alge pluricelulare). Atât algele terestre cât ?i cele de ap? dulce sunt r?spândite, formând apa verde a ele?teelor ?i înveli?ul care adesea acoper? sticla acvariilor, sau coloarea verde de pe unele recipiente. Unele alge sunt unicelulare, iar altele sunt pluricelulare ?i pot forma filamente sau colonii. Câteva alge aproape c? formeaz? puntea dintre via?a vegetal? ?i cea animal?. De exemplu, euglenofitele se pot autopropulsa cu ajutorul flagelilor, au un „ochi” ro?u sensibil la lumin?(necesar în g?sirea celei mai bune pozi?ii pentru fotosintez?), ?i sunt capabile s? îngereze particule de hran? solid?. Licheni Lichenii sunt plante compuse format prin asocierea simbiotic?(reciproc avantajoas?) a unei alge cu o fung?. Ei nu puteau evolua decât dup? ce aceste dou? tipuri distincte de plant? erau deja bine stabilite. În termeni evolutivi, ei au g?sit o ni?? care le permite s? colonizeze locuri inospitaliere, precum stâncile, unde doar pu?ine alte plante supravie?uiesc. Mu?chi Frunzo?i ?i Mu?chi Pielo?i Briofitele(mu?chii frunzo?i ?i mu?chii pielo?i) seam?n? cu plantele terestre primitive, de?i au continuat s? evolueze. Ele au tulpini delimitate ?i structuri asem?n?toare cu frunzele, ?i exist? semne ale începutului evolu?iei ?esutului conduc?tor vascular. Mu?chii frunzo?i ?i mu?chii pielo?i se reproduc prin spori, ?i exist? dou? faze ale reproducerii. Întâi se formeaz? o genera?ie saprofit?(cea care este forma dominant? ?i poart? sporii), iar aceasta este urmat? de genera?ia gametofit?. Acest proces este cunoscut sub numele de alternan?? de genera?ii. Întregul proces complicat al reproducerii necesit? prezen?a apei sau o atmosfer? foarte umed?, lucru care sugereaz? de asemenea ?i vechiul lor statut evolutiv ?i care le limiteaz? capacitatea de a se r?spândi ?i de a domina uscatul. Gimnosperme Gimnospermele, care sunt aproape toate arbori ?i reprezint? o dezvoltare evolutiv? mai recent? decât celelalte grupuri de plante men?ionate pân? acum, au ap?rut în perioada mezozoic?(vezi tabelul dreapta). Ele au frunze ?i semin?e(dar semin?ele sunt goale, nu sunt închise în înveli?uri ca în cazul angiosmermelor). Coniferele, precum pinii ?i zadele, sunt cele mai cunoscute gimnosperme, dar exist? ?i variet??i tropicale precum cicadele erau deosebit de abundente. Imen?ii arbori mamut sunt conifere care pot s? creasc? la dimensiuni foarte mari. În unele p?r?i ale lumii, p?durile de conifere sunt vegeta?ia dominant?. Coniferele au o imens? importan?? economic? ?i sunt crescute în multe locuri pentru produc?ia pastei de hârtie ?i a cherestelei pentru industria de construc?ii. Angiosperme Angiospermele sunt grupul de plante dominant al lumii moderne, ?i cuprind de la arbori precum stejarul ?i castanul porcesc, pân? la p?p?dii ?i m?rg?rite de ?es. Orhideele ?i majoritatea legumelor consumate de noi sunt angiosperme, la fel ?i ierburile, care includ cereale importante precum grâul ?i ov?zul, sau speciile ornamentale de ierburi care formeaz? peluzele în gr?dini. Angiospermele sau plante cu flori ale c?ror semin?e unt închise într-un înveli?. Plantele au evoluat în multe direc?ii diferite, vântul ?i insectele fiind ambii factori importan?i în polenizare. Unele au evoluat pentru a fi polenizate de anumite specii de p?s?ri sau insecte. Metodele de r?spândire a semin?elor sunt de asemenea foarte variate.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.