Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Elefantul

Descriere referat:

Referat la Biologie Clasa: Mammalia Ordin: Proboscidea Familia: Elephantidae Gen/Specie: Elephas maximu � Elefantul Asiatic Loxodonta africana � Elefantul African De-a lungul istoriei, oamenii au pretuit elefanti pentru dimensiunile si puterea lor. Pe c�mpul de lupt� au zdrobit si �ngrozit inamicii. Au fost dresati s� care provizii grele de-a lungul junglei si s� t�rasc� busteni din p�durile unde odinioar� au tr�it. Timp �ndelungat elefantii au fost admirati si onorati, iar �n Thailanda, India si �n alte t�ri din Sud-Estul Asiei elefantii frumos decorati joac� �nc� un rol important �n ceremoniile religioase traditionale. Conform traditiei Buddhiste, Buddha a ales forma unui elefant alb ca una dintre multele sale �ncarn�ri p�m�ntene. �n ultimii 40 de milioane de ani, mai mult de 600 de specii de elefanti au populat P�m�ntul. Azi numai dou� mai sunt �n viat�. Fluctuatiile climei de-a lungul mileniilor si schimb�rile rezultate �n vegetatie au cauzat extinctia a multe specii de elefanti dar impactul omului a avut si el un rol important. EVOLUTIE Cei mai b�tr�ni str�mosi ai elefantilor moderni au evoluat acum 65 de milioane de ani �n regiunea cunoscut� acum ca Egipt. Numiti Moeritherium, aceste animale tr�iau �n mlastini iar m�rimea lor era cuprins� �ntre cea a unui porc si cea a unei vaci. Posedau dou� perechi de dinti �n fat�, usor alungiti care aveau s� devin� �n cele din urm� colti. Trei grupuri de animale asemenea elefantilor descind din Moeritherium, Deinotherioidea, Mastodontoidea, si Elephantoidea. Deinotherioidea a evoluat �n urm� cu circa 54-38 de milioane de ani si tr�ia �n anumite p�rti ale Asiei, Europei si Africii. Avea tromp� si doi colti �ntorsi �napoi, posibil pentru scoaterea m�nc�rii de pe marginea si din fundul mlastinilor. Ultimul membru al acestui grup a murit cu circa 10 mii de ani �n urm�. Primul membru al grupului Mastodontoidea a evoluat acum circa 38 de milioane de ani. Aceste animale aveau trompe asemenea elefantilor si, �n functie de familie, doi sau patru colti - cei superiori erau verticali sau �ndoiti �n sus. Perechea de jos, c�nd exista, era �ndoit� �nainte si avea uneori forma unor unor lopeti, se pare pentru dezgroparea plantelor si bulbilor. Mastodontul, cel mai popular membru al acestui grup, a evoluat acum circa 15 milioane de ani, si s-a r�sp�ndit �n Europa, Asia, Africa si America de Nord. Descendentii s�i au tr�it �n lumea rece a ultimii Mari Glaciatiuni (2,5 milioane � 8000 de ani �n urm�), c�nd ghetarii grosi acopereau p�rti ale Americii de Nord si ale Europei. Mastodontul avea doi colti curbati �n sus si era acoperit cu o blan� groas� de p�r mitos. �n urm� cu circa 10 mii de ani, primii oameni au �nceput s� v�neze mastodontii, contribuind la extinctia lor. Grupul Elephantoidea, care a evoluat �n urm� cu circa 8-10 milioane de ani, include Mamutul si Stegolophodon. Mamutul a tr�it de asemenea �n timpul Erei Glaciare si era acoperit cu o blan� groas�, l�noas�. Spre deosebire de coltii curbati �nainte ai mastodontului, cei ai mamutului erau �ndoiti �napoi. Avea o cocoas� proeminent�. R�t�ceau prin America de Nord, Africa , Europa si Asia, unde au fost v�nati de oamenii primitivi, si au murit cu circa 8000 de ani �n urm�. Stegolophodonul a evoluat cam �n aceeasi perioad� cu mamutul si popula Europa, Asia, Africa. Coltii s�i si alte caracteristici erau intermediare �ntre mamut si elefantul modern. Stegolophodonii sunt elefantii africani si asiatici de ast�zi. R�sp�ndire si habitat Fosile ale str�mosilor elefantilor indic� c� au tr�it odat� pe fiecare continent �n afara Australiei si Antarcticii, dar habitatul de azi e limitat la Africa si p�rti ale Asiei de Sud-Est. Elefantii ocup� o varietate de medii-c�mpii, mlastini, p�duri, deserturi si munti. Sunt ierbivori si au nevoie de cantit�ti importante de hran� si ap� de b�ut pentru a-si mentine m�rimea impozant�. Chiar si turme mici de c�tiva exemplare pot consuma rapid resursele de m�ncare si ap� ale unei zone. Ei migreaz� sezonier �ntr-o bucl� mare, c�ut�nd resurse proaspete �n arealul lor, care se poate extinde p�n� la 1500 de kmp. �n c�utarea sa de hran�, un elefant poate c�l�tori p�n� la 5-10 mii de km anual, cel mai lung record de migratie al unui mamifer. Descriere fizic� Cele dou� specii ale familiei Elephantoidea se pot diferentia prin m�rimea urechilor. O privire mai am�nuntit� dezv�luie alte deosebiri. Elefantul asiatic, de exemplu, are 4 degete la fiecare picior posterior �n timp ce cel african are doar 3. Ei difer� �n m�rime, culoare si alte caracteristici fizice. Elefantul african poate fi deosebit prin dimensiunile sale mult mai mari si urechile care �i acoper� umerii. Masculii pot atinge 4m �n�ltime si circa 7 tone. Femelele sunt mai mici- circa 2,8m- si c�nt�resc mult mai putin- circa 3,6t. Elefantul african are culoarea gri-deschis, desi poate p�rea gri-�nchis, rosu sau maro, dup� noroiul �n care se scald�. Are o frunte joas� si plat� si un spate usor �nclinat. Urechile sunt �n form� de evantai si au cam 1,5m lungime si 1,2m l�time. At�t masculii c�t si femelele au colti lungi si curbati. Elefantii asiatici sunt mai mici si mai �ndesati dec�t rudele africane, cu urechi ce nu le ating umerii. Masculul mediu are 3m �n�ltime si 2,3 tone. Femela atinge 2,4m si circa 3 tone. Au pielea de culoare gri-�nchis si fruntea rotund�, cu spatele arcuit. M�rimea urechilor e �n medie de 0,75m lungime si 0,6m l�time. Coltii femelelor pot fi absenti sau nedezvoltati. �n ciuda greut�tii mari, elefantul merge aproape f�r� zgomot, cu gratie de exceptie, picioarele lui groase mentin�nd �naintarea cu pasi mari, usori, ritmici. O pern� groas� de tesut flexibil creste la baza fiec�rui picior absorbind socul greut�tii. Degetele asigur� mentinerea echilibrului �n mers. Se deplaseaz� cu o vitez� medie de 6 km/h si pot atinge 40 km/h. Nu pot galopa sau s�ri peste santuri dar intr� cu pl�cere �n r�uri si lacuri, unde apa �i mentine si le permite s� �noate distante lungi f�r� s� oboseasc�. Nasul si buza superioar� ale unui elefant sunt unite �ntr-o tromp� lung� si flexibil� cu circa 150,000 de muschi. Trompa versatil� actioneaz� ca o m�n� pentru apucarea boschetilor si a altor tipuri de hran� si introducerea �n gur�; un brat pentru ruperea crengilor copacilor; un tub de alimentare cu aer c�nd trupul e scufundat. Elefantii �si folosesc de asemenea trompa pentru aspirarea apei si scuiparea ei �n gur� pentru b�ut sau peste cap pentru sp�lare. N�rile din v�rf permit elefantului s� capteze mirosuri. Dup� cercetarea aerului aceasta este introdus� �n gur�, unde organe speciale detecteaz� mirosul. Elefantul african are dou� buze mici, flexibile la cap�tul trompei pentru apucarea obiectelor mici; cel asiatic nu are dec�t una folosit� pentru acelasi scop. Coltii elefantilor, incisivii prelungiti, sunt cei mai mari si mai grei dinti ai unui animal �n viat�. Coltii sunt folositi pentru s�parea dup� r�d�cini si ap�, cur�tarea scoartei copacilor dup� hran�, lupta �n sezonul �mperecherilor sau pentru alungarea pr�d�torilor. La pui, primii incisivi sunt �nlocuiti la circa 6-12 luni de la nastere, iar al doilea r�nd, din care se vor dezvolta coltii, creste cu circa 17cm/an, de-a lungul vietii. Cresterea lor e determinat� de gene si de alimentatie; �n timp, tocirea si ruperea le micsoreaz� lungimea. Un colt de mascul african c�nt�reste 20-45 kg si are �ntre1,8 si 2,4 metri. Coltii masculului adult asiatic au circa 1,5m si 30 kg. Elefantii au �n total 4 dinti, toti molari, cu margini ascutite pentru mestecarea frunzelor, tulpinilor si r�d�cinilor. Un singur dinte poate c�nt�ri mai mult de 5 kg la o lungime de 30cm. Prima pereche de molari se afl� �n fata gurii; c�nd acestia se uzeaz� cad; �ntre timp ceilalti doi din spate avanseaz�. Dinti noi cresc apoi �n spatele gurii pentru a-i �nlocui pe ceilalti. Elefantii schimb� molarii posteriori de 6 ori �n viat�. C�nd ultimii se uzeaz� -�ntre 40 si 60 de ani- animalul nu mai poate mesteca si moare de foame. Pielea e cutat� si groas� (2,5cm), acoperit� cu p�r rar. �n ciuda grosimii sale,se poate infecta cu p�duchi care transmit boli ale s�ngelui. Elefantii se acoper� frecvent cu praf, fac baie �n ap� si noroi pentru a-si proteja pielea. Elefantii nu au glande sudoripare, urechile action�nd ca radiatoare pentru eliberarea c�ldurii . Prin agitarea lor, fiecare vas de s�nge din urechea mare intr� �n contact cu aerul, fapt ce r�ceste s�ngele �nainte ca ecesta s� circule din nou �n tot corpul. Acest mecanism explic� de ce elefantul african care a evoluat �n climat cald are urechi mult mai mari fat� de cel asiatic. Coada elefantului nu are p�r, ci doar o perie mic� �n v�rf pentru alungarea mustelor; poate c�nt�ri p�n� la 10 kg. Vederea e proast�. Ochii sunt mici, �n comparatie cu capul mare care se misc� foarte putin lateral. Celelalte simturi �auz, miros, gust, pip�it- sunt ascutite. Cel mai sensibil organ este trompa, care detecteaz� adesea m�ncare si pericol pe p�m�nt si �n aer. Elefantii pot mirosi apa de la distante mari si pot auzi sunete de la mai mault de o mil�. Diet� Elefantii m�n�nc� o varietate de plante (circa 80 de specii). Folosesc trompa pentru smulgerea smocurilor de iarb� si pentru ruperea ramurilor si frunzelor din tufisuri si copaci. Un mascul african fl�m�nd poate dobor� un copac pentru a m�nca tot ce este comestibil din el. Elefantul asiatic m�n�nc� mai mult ierburi. Sistemul digestiv e mai putin eficient dec�t al altor ierbivore. M�ncarea trece repede prin sistem �nainte ca substantele nutritive s� fie absorbite, animalul elimin�nd aproape jum�tate din masa vegetal� ingerat�. Astfel el trebuie s� consume imense cantit�ti de hran� pentru a-si mentine s�n�tatea. �n s�lb�ticie petrece aproape trei sferturi din zi m�nc�nd. Un elefant adult are nevoie de 75-150 kg de hran� pe zi. Reproducerea Animale sociale, elefantii se adun� �n turme mici pentru a se ap�ra de pr�d�tori. Fiecare familie e condus� de o femel� dominant� sau matriarh�. C�nd sunt amenintati, membrii turmei �nconjur� puii pentru a-i ap�ra iar matriarha �nfrunt� pericolul sau grupul se retrage loalalt�. Maturitatea sexual� a masculilor �ncepe la 11-12 ani, dar �n sezonul �mperecherilor cei mai b�tr�ni �i alung� pe cei tineri; masculul nu se �mperecheaz� p�n� la 30 de ani. C�nd are circa 20-25 de ani, glandele mari de pe lateralele capului �ncep s� se m�reasc� si secret� un lichid bogat �n testosteron. Comportamentul devine nervos si adesea agresiv fat� de alti masculi si oameni. Acest moment are loc anual �n viata masculului, dur�nd zile si chiar luni dup� v�rst� si starea de s�n�tate a animalului. Cercet�torii cred c� fenomenul are leg�tur� cu ierarhizarea social�, aflat� �n str�ns� leg�tur� cu �nt�ietatea la �mperechere. Femelele �ncep �mperecherea de la 9 ani si intr� �n c�lduri la fiecare 16 s�pt�m�ni. �n timpul sarcinii �mperecherea �nceteaz�. Dup� nastere ciclul re�ncepe. Femelele nasc un singur pui odat�, la 20-22 de luni dup� concepere, cea mai lung� perioad� de gestatie cunoscut� la animale. Un nou n�scut are circa un metru �n�ltime si 120 kg. La �nceput e neajutorat si nu-si poate controla muschii. Dup� 1-2 ore poate sta �n picioare si suge lapte din glandele mamare ale mamei, aflate �ntre picioarele anterioare. �n 3-8 s�pt�m�ni �ncepe s� se hr�neasc� singur; �n 6 luni �nvat� s� bea cu trompa. La 9 luni petrece jum�tate din timp consum�nd hran� vegetal�. Este �nt�rcat la circa 3-4 ani, la nasterea altui pui. �n captivitate femelele nasc p�n� la 60 de ani, la intervale de 4 ani. Una sau mai multe ,,m�tusi� pot �ngriji puiul �n timp ce mama e �n c�utare de m�ncare. Mai multe ,,m�tusi� �nseamn� mai multe sanse de supravietuire a puiului. La 10 ani acesta c�nt�reste �ntre 900 si 1300 de kg. Va c�stiga mare parte a �n�ltimii �ntre 20 si 25 de ani continu�nd s� creasc� pentru tot restul vietii. Comportament Elefantii au un comportament social complex, tr�ind �n familii unite, matriarhale, conduse de femelele cele mai b�tr�ne. Familiile sunt compuse din surori, verisoare, m�tusi, nepoate si tinerii urmasi; pot avea �ntre 2 si 29 de indivizi. Pot r�m�ne �mpreun� pentru toat� viata. Dac� o familie devine prea mare, c�teva femele pleac� pentru a forma o nou� ciread�. Membrii familiei se scald�, caut� m�ncare si c�l�toresc ca un grup. Ei stau la mai putin de 46 de metri de matriarh�, chem�ndu-se �ntre ei. Dac� sunt separati chiar si pentru c�teva ore, re�nt�lnirea e marcat� printr-un complex ceremonial de primire (alergare, rotire, defecare, urinare, lovirea coltilor, frecarea trupului cu capul, strig�te). Familia ap�r� pe cei tineri, bolnavi, b�tr�ni, r�niti. C�nd matriarha moare, cea mai b�tr�n� femel� �i ia locul la conducere. Masculii tineri se dep�rteaz� de familie pe la 6 ani si petrec timpul �n compania altor tineri masculi. C�nd devin maturi sexual p�r�sesc familia definitiv sau sunt alungati de femelele b�tr�ne. Pot hoin�ri singuri sau se pot al�tura altor masculi �n turme, r�m�n�nd aproape dar independenti de turmele femelelor. Se lupt�� uneori, rareori mortal, pentru a determina seful grupului. �n timpul migratiilor sezoniere, multe familii pot c�l�torii laolalt� ca o singur� turm� condus� de cea mai b�tr�n� femel�. Dac� un pr�d�tor amenint�, se grupeaz�, cu matriarha �n frunte si tinerii elefanti �n spatele celor adulti. C�nd pericolul se apropie , matriarha poate ataca sau conduce marsul �ntregii turme pentru �nfr�ngerea inamicului. Elefantii comunic� prin atingere, sunete, miros sau limbaj corporal. Atingerea e f�cut� �n principal cu trompa si poate varia de la m�ng�ierea cald� a unei mame p�n� la lovitura disciplinar� a matriarhei aplicat� unui mascul mai t�n�r. �mpingerea, lovitura cu piciorul si frecarea unul de altul sunt moduri de comunicare. Elafantii strig� sufl�nd din tromp� pentru avertizare sau pentru �nt�mpinarea altor elefanti. Aceste animale produc si morm�ituri pe frecvente joase care pot c�l�tori pe distante mari. Cercet�rile recente arat� c� ei comunic� si prin infrasunete neauzite de urechea uman�. Comunicarea include si secretia de diferiti feromoni �n urin� sau excremente. �n plus informatia e transmis� de diferite pozitii ale corpului. Elefantul african �si �ntinde urechile si le agit� �n timp ce-si arcuieste trompa l�ng� corp � semnal de atac. S-a scris mult despre viata emotional� a elefantului. Sunt loiali, afectuosi, pun�ndu-si viata �n pericol pentru altii. Celebreaz� nasterea elefantilor tineri si jelesc sau chiar l�crimeaz� la moartea unui membru al familiei. �n captivitate se pot atasa de un anumit om, refuz�nd s� coopereze cu oricine altcineva. Sunt specii cheie �n ecologia p�durilor si savanelor. �n timp ce se hr�nesc modeleaz� mediul �n jurul lor. �n timp de secet�, sap� g�uri dup� ap�; �n jungl� creeaz� c�r�ri folosite si de alte animale. Inteligenta E greu de m�surat inteligenta unui animal. Totusi exist� motive s� credem c� elefantii sunt capabili de functii mentale mai �nalte dec�t ale multor alte animale domestice. Un indicator e usurinta cu care �nvat� trucuri sau sarcini. Un elefant t�n�r �si reaminteste diferite drumuri c�tre m�ncare sau ap�. Comportamentul juc�us, observat la primate, considerat ca dovad� de inteligent�, e tipic elefantilor tineri, care irosesc mult� energie �n jocuri ce-i obisnuiesc cu deprinderile sociale specifice vietii �n familie. Elefantii si oamenii De peste 2000 de ani, elefantii asiatici au fost capturati si antrenati. Elefantii africani au fost folositi de generalul cartaginean Hannibal pentru a c�ra provizii peste Alpi �n timpul marsului s�u de cucerire a Romei �n secolul III. �n secolul XVI erau condusi pe c�mpul de lupt�, iar �n al doilea R�zboi Mondial (1939-1945) au fost folositi pentru tragerea echipamentului militar pe pante abrupte si noroioase. �n Asia de Sud-Est si �n India elefantul asiatic continu� s�-si c�stige existenta. Aproximativ 13-16 mii de exemplare � 25% din populatia s�lbatic� a elefantului asiatic � au fost capturate si dresate pentru diferite munci. C�rarea bustenilor, a pasagerilor si a bagajelor, ajutor �n capturarea elefantilor s�lbatici sunt munci �n care acestia sunt folositi pentru puterea si inteligenta lor. �nv�tarea sarcinilor �n particular cere un nivel ridicat de m�iestrie. Dresarea elefantilor pentru industria lemnului poate dura 3-5 ani. Dup� aceea elefantii sunt antrenati individual �nc� 10 ani, dup� care sunt trimisi �n p�dure. Absolventii scolii de dresaj lucreaz� 30 de ani dup� care ies la pensie pe la 50 de ani. Dresorul elefantului, numit oozie sau mahout �si c�stig� existenta cer�nd bani pentru folosirea animalului s�u. Omul �mb�tr�neste adesea �mpreun� cu elevul s�u, timp �n care se creeaz� �ntre cei doi o str�ns� leg�tur� de prietenie si respect. Situatia Elefantul african si cel asiatic sunt specii pe cale de disparitie. O varietate de elemente au contribuit la declinul lor. Au fost m�cel�riti �n secolele trecute numai pentru fildesul coltilor; r�zboaiele, t�ierea p�durilor pentru obtinerea de teren arabil, braconajul. La �nceputul anilor 1900 populatia de elefanti s�lbatici era de circa 10 milioane; p�n� �n 1979 v�n�toarea si distrugerea habitatului au redus-o la 1,3 milioane. P�n� �n 1989 s-au redus cu 600 de mii, iar la sf�rsitul secolului nu mai erau dec�t 640 de mii. �n multe zone elefantii nu mai cresc dec�t �n rezervatii naturale izolate si prea mici pentru dezvoltarea unei turme. Se �ncearc� programe de �nmultire �n captivitate pentru prevenirea extinctiei. Transportarea lor din s�lb�ticie �n gr�dinile zoologice e ilegal�, iar dac� procesul de �nmultire nu are parte de succes se estimeaz� c� populatia de elefanti captivi va muri p�n� �n 2030.

Alte referate din materia: Biologie

Nr.	Nume referat	Hits
1	Feriga	1814
2	Affenpinscher-ul	1129
3	Anaconda	2070
4	Aripi	1123
5	Bauceron-ul	1170
6	Bobtail sau Old English Sheepdog	1107
7	Celulaprocariota	1222
8	Ciobanescul Belgian sau Groenendael	1135
9	Fetele aflate la pubertate	1225
10	Salvati planeta	2833
11	Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator	1256
12	Ursul Carpatin	1567
13	Totul sau aproape totul despre dinozauri	1712
14	Tropisme, nutatiile si nastiile la plante	1674
15	Tulburarile somnului	1642
16	Tumorile	1462
17	Ulcerul gastroduodenal	1499
18	Ultimii dinozauri	1424
19	Urechea	2555
20	Ursul Koala	2193
21	VULTURI	1522
22	Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor	1464
23	Vederea Stereoscopica	1319
24	Veghea, somnul si activitatea cerebrala	1542
25	Vertebrate acvatice	1752

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier

Referat Elefantul

Elefantul

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 426 ori.

Descriere referat:

Alte referate din materia: Biologie