|
Fumatul
Dintre adversarii vechi ?i noi ai s?n?t??ii fumatul candideaz? la primele locuri, prin efectele sale deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre func?ionale ?i biologice pe care le genereaz?.
Este îngrijor?tor faptul c? de?i rolul nefast al fumatului de ?igar? se cunoa?te de mult? vreme, de?i cercet?rile ?tiin?ifice au demonstrat din ce în ce mai conving?tor impactul tutunului cu o gam? tot mai larg? de afec?iuni, num?rul fum?torilor ?i al produc?iei de ?ig?ri se men?ine în cele mai multe ??ri la un nivel incredibil de ridicat.
Cultura tutunului se practic? aproape în toate ??rile cu excep?ia regiunilor cu clim? extrem de rece. Aproximativ 120 de ??ri cultiv? tutunul pentru consumul intern ?i pentru export, iar în ??rile în curs de dezvoltare, produc?ia de tutun cre?te cu o mare rapiditate.
O statistic? din 1976 arat? c? num?rul de ?igarete produse în acel an în lume se ridica la 3850 miliarde. În general consumul cel mai mare de ?ig?ri se semnaleaz? în ??rile cele mai industrializate. Primul loc în lume îl de?in Statele Unite, cu cel mai mare consum de ?ig?ri, în medie 2700 ?ig?ri de persoan? pe an.
În majoritatea ??rilor europene peste 50% dintre b?rb?ii adul?i fumeaz? în medie 15 ?ig?ri pe zi. În timp ce în rândul b?rba?ilor se semnaleaz? o tendin?? procentual? de sc?dere a fum?torilor, num?rul femeilor fum?toare spore?te an de an. Statisticile atest? c? femeile devin din ce în ce mai mult victimele cancerului de pl?mâni ?i ale bolilor coronariene în leg?tur? direct? cu consumul sporit de ?ig?ri.
Consumul de ?ig?ri a crescut ?i în rândul tineretului, cu toate consecin?tele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice men?ioneaz? c? în Belgia 50% dintre tineri fumeaz? de la vârsta de 15 ani; în Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt fum?tori antrena?i; în Italia 60% dintre b?ie?i sunt fum?tori de la 15 ani. O anchet? în America Latin? arat? c? în aceast? parte a globului 45% dintre b?rba?i ?i 18% dintre femei, fumeaz?.
În prezent nu mai exist? nici un dubiu asupra faptului c? afec?iuni foarte grave care constituie în momentul de fa?? importante cauze de morbiditate în lume, sunt legate – unele excusiv de altele în m?sur? – de abuzul de tutun. Statistici diferite ca ?i cele din ?ara noastr? demonstreaz? leg?tura strâns? între tutun, cre?terea morbidit??ii ?i diminuarea speran?ei de via??. Exist? o rela?ie direct? între gradul tabagismului ?i mortalitatea fum?torului care dep??esc cu 30 – 80% pe cea a nefum?torilor. Procentul se refer? mai ales la fum?torii de ?igarete, fiind mai ridicat la cei care consum? un numar mai mare de ?igari zilnic. Se remarc? faptul c? morbiditatea este cu atât mai mare cu cât tabagismul este mai precoce. În acest sens se remarc? c? morbiditatea este mai mare la grupele de vârst? între 45 – 55 ani. Folosirea pipei sau a ?ig?rii de foi expune la cel mai mic risc, cu condi?ia ca fum?torul s? nu fi folosit niciodat? înainte ?igarete. Fum?torul de ?igarete care trece la pip? p?streaz? în general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fum?torii exclusiv de pip? sau tig?ri de foi (Ozun).
Doctorul Pierre Theil din Fran?a consider? c? fumatul cu regularitate a dou? ?ig?ri pe zi scurteaz? via?a unui om cu doi ani ?i jum?tate. Un pachet pe zi înseamn? reducerea duratei de via?? cu 5 – 6 ani, iar dou? pachete pe zi, cu înc? doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefum?tori în vârst? de 35 de ani, 69,7% au ?anse s? mai fie în via?? la 70 de ani. În cazul fum?torilor a dou? pachete pe zi, numai 46,2% ar avea ?ansa s? mai ating? aceast? vârst?.
Aceste date au permis ca fum?torii, ace?ti consumatori de „iarb? rea” s? fie considera?i într-o m?sur? mai mare sau mai mic? „siniciga?i de curs? lung?”!
De ce sunt ?ig?rile atât de d?un?toare? Pân? în prezent s-au izolat 1350 de constituien?i ai fumului de ?igar? ?i se pare c? num?rul lor este mult mai mare. În fumul de ?igar? se reg?sesc cu o singur? excep?ie, cele 481 de substan?e cancerigene izolate de c?tre Hartwell.
La originea tulbur?rilor cardiovasculare la fum?tori stau în principal dou? dintre elementele principale ale fumului de ?igar?: nicotina ?i oxidul de carbon. Acesta din urm? împreun? cu hemoglobina formeaz? un component stabil, carboxihemoglobina, care se comport? în sângele marilor fum?tori ca un element extrem de nociv, provocând tulbur?ri de oxigenare, tramboze ?i infarcte.
Dup? cum arat? o revist? francez?, Institutul Na?ional Francez al S?n?t??ii imput? tabacismului 70000 din decesele anuale din ?ar?. Din cele 70000 de victime, 20000î?i pierd via?a ca urmare a infractelor miocardice, ceva mai mult de 15000 din cauza bron?itelor ?i 35000 în urma cancerului.
Printre numeroasle substan?e nocive identificabile, 46 de dubstan?e chimice dozabile din tutun s-au dovedit a fi canceriogene. Cercet?rile recente au ar?tat c? fumul de ?igar? se combin? cu aerul ?i formeaz? compu?i cancerigeni, a?a numitele nitrozamine, care reprezint? de fapt un pericol ?i pentru nefum?tori.
Leg?tura dintre fumat ?i cancer este demonstrat? indiscutabil. Dac? anual mor în lume de cancer 5 – 6 milioane de oameni, un sfert din aceste decese au drept cauz? fumatul. ÎN afar? de substan?ele con?inute în tutun cu efect cancerigen prin ele însele (gudron etc.), altele favorizeaz? dezvoltarea cancerului ?i sunt cancerigene. Ac?iunea lor nociv? se execrcit? atât la nivelul v?ilor aero-digestive, cât ?i asupra organismului în general. Fumatul este implicat în numeroase localiz?ri ale cancerului: bronho-pulmonar, buze, limb?, orofaringe, laringe, esofag, stomac, vezic? urinar? etc.
Evident c? pot interveni ?i al?i factori cancerigeni (alcoolul etc.) dar un lucru este demonstrat ?i anume faptul c? frecventa cancerului pulmonar este propor?ional? în toate ??rile cu consumul de ?igarete. Rela?ia este a?a de evident? încât 90% dintre marii fum?tori, de peste 40 de ?ig?ri pe zi, fac cancer pulmonar. În timp ce cu dou? decenii în urm? cancerul pulmonar ocupa locul opt în rândul localiz?rilor de cancer în general, în momentul de fa?? el se situeaz? pe locurile 1 – 2 ?i tinde spre ocuparea locului întâi. Deosebit de concludent? este aceast? evolu?ie în cadrul cancerului pulmonar la femei.
În urm? cu trei decenii, la zece cancere la b?rba?i revenea unul la femei, fapt ce oglindea num?rul mare de fum?tori în rândul b?rba?ilor. În prezent, ca rezultat al cre?terii num?rului femeilor fum?toare, acest raport este de 1 la 4 pe ?ar? ?i 1 la 3 în Bucure?t, el prezentând tendin?? de înr?ut??ire. Dou? treimi din rândul celor deceda?i sunt persoane la vârste active (Trestioreanu).
În general riscul este propor?ional cu cantitatea de tutun consumat?. La consum egal intervin al?i factori: inhalarea fumului, începutul fumului la vârste tinere, rapiditatea cu care se fumeaz? fiecare ?igar? ?i num?rul de fumuri re?inute; obiceiul de a ?ine ?igara între buze timp mai îndelungat, sau de a reaprinde o ?igar? stins?, lungimea filtrului, expune la al?i factori cancerigeni (Ozun).
Ast?zi nici un specialist sau cercet?tor în domeniul oncologiei nu se mai îndoie?te c? fumatul reprezint? cauza favorabil? ?i determinant? a cancerului pulmonar. La substan?ele cancerigene din tutun amintite, se adaug? unele hidrocarburi aromate policiclice, fenoli, care au ac?iune direct? cancerigen?. Pensularea pielii animalelor cu aceste substan?e a dus la ap?ari?ia unor cancere cutanate, iar inhalarea lor de durat?, tot la animale, a determinat cancere pulmonare confirmate histopatologic. Aceste cancere experimentate sunt cu totul asem?n?toare celor întâlnite la fum?tori, care nu fac ast?zi altceva decât s? repete pe pielea ?i pl?manii lor proprii, aceste experimente ?i s? demonstreze c? ceea ce s-a constatat la animalele de experien??, se verific? ?i la om (Anastasatu). Pe bun? dreptate se întreab? acest autor c? dac? acest lucru este demonstrat, de ce mai este nevoie ca atâtea milioane de fum?tori de pe glob s? repete tragica experien?? a celor care i-au precedat ?i ?i-au pl?tit via?a cu astfel de experimente?
În afara cancerului bronho-pulmonar primul ca frecven?? la fum?torii învetera?i, numeroase studii au dovedit o rela?ie direct? între fumat ?i frecven?a cancerului care atinge organe mai îndep?rtate de contactul cu atmosfera poluat? de tutun. Astfel riscul de a face cancer al vazicii urinare este de dou? ori mai mare la fum?tori decât la nefum?tori, pentru cancerul esofagului de 5 ori, pentru cancerul cavit??ii bucale ?i al faringelui de 6 ori, iar pentru cancerul laringelui de 10 ori (Bunge?eanu).
Tutunul este de asemenea implicat în apari?ia bolilor respiratorii acute ?i a bronhopneumopatiilor cronice obstructive.
Bolile respiratorii acute, traheitele, bron?itele, pneumoniile sunt de 2,2 ori mai frecvente la fum?tori decât la nefum?tori. Bronmatul ocup? primul loc, sunt de asemenea mai frecvente la fum?tori decât la nefum??itele cronice, în determinarea c?rora futori ?i propor?ional cu cantitatea de tutun consumat?.
Dup? Holland, bron?ita cronic? se întâlne?te la 8% dintre nefum?tori fa?? de 27% la fum?torii cu un consum pân? la 10 g tutun pe zi, 40% la fum?torii ce consum? 12 – 24 g pe zi ?i 50% din fum?torii ce consum? peste 25 g tutun pe zi.
Fumul de tutun provoac? o hipersecre?ie a mucoasei bron?ice ?i consecutiv o cilio – toxicitate care împiedic? drenajul secre?iilor bron?ice acumulate. Îndep?rtarea particulelor depuse în c?ile aeriene se face în mod diferit la fum?tori fa?? de nefum?tori. La nefum?tori, îndep?rtarea începe imediat dup? inhalare. Ea este rapid? pentru toate particulele depuse pe c?ile aeriene mai largi ?i mai centrale, apoi mai lent? pentru particulele depuse pe c?ile aeriene mici ?i periferice, astfel încât nu se mai observ? nici o reten?ie. La fum?tori, fenomenele de epura?ie sunt întârziate ?i prelungite având loc un stocaj anormal al particulelor str?ine în c?ile respiratorii.
Al?turi de cilio – toxicitatea tutunului exist? ?i toxicitate celular? direct? în sensul unei inhibi?ii a activit??ii celuleor care intervin în mecanismele de epurare bacterian?. Este de men?ionat de asemenea fenomenele de sensibilizare la tutun puse în eviden?? la unii astmatici.
Evolu?ia bron?itei cronice obstructive în cazul în care nu se abandoneaz? fumatul duce la îngustarea c?ilor respiratorii, la tulbur?ri ventilatorii progresive, la insuficien?a respiratorie grav? incompatibil? cu cel mai mic efort ?i în final la dependen?? social? ?i la pierderea vie?ii. |