|
ECOSISTEMUL URBAN
Omul, ca orice fiin?? vie, nu se afl? în afara legilor care guverneaz? via?a pe planeta noastr?, ci s-a format ?i dezvoltat în interac?iune cu mediul natu-ral. Acesta a influen?at dintotdeauna dezvoltarea societ??ii, dar gradul în care a exercitat aceast? influen?? a fost diferit re la o epoc? istoric? la alta.
Mediul natural în care omul î?i desf??oar? activitatea este format din mai multe sisteme ecologice. Un ecosistem, în general reprezint? rela?ia dintre lumea organismelor vii ?i mediul lor de via??, sau cum se mai spune, unitatea dintre biocenoz? ?i biotip(exemplu: un lac, o p?dure, etc. formeaz? în parte un ecosis-tem ). Un grup de oameni pe un spa?iu determinat ?i mediul ambiant respectiv alc?tuiesc împreun? un ecosistem urban . Ansamblul ecosistemelor planetei, între care exist? rela?ii complexe de intercondi?ionare,constituie ecosfera. Întrucât omul este singura fiin?? vie care poate depune o activitate con?tient?, ecosistemul uman joac? rolul principal în cadrul ecosferei.
Biotopul urban reprezint? rezultatul ac?iunii modelatoare a omului asupra mediului “fizic”, ac?iune desf??urat? într-un lung proces istoric, spre folosul s?u. Ca ?i în cazul ecosistemelor naturale, ?i în acest caz se poate vorbi de factorii sta?ionari ai biotopului urban, dar în elementele de biotop urban se pot include factorii indu?i de c?tre societatea uman? (factori ce se exprim? prin elemente antropogenice )
Factorii sta?ionari sunt cei geografici, geologici ?i pedologici. Ace?tia reprezint? elemente fixe care determin? evolu?ia unei a?ez?ri umane. Într-o di-ferit? m?sur?, ace?ti factori (în special cei pedologici) sunt supu?i ac?iunii antropice ?i modifica?i.
Elemente antropice ale biotopului
Elemente generate de structurile urbane. A?ezarea uman? reprezint? prin manifestarea sa spa?ial-func?ional? o entitate complet diferit? din punct de vedere al biotopului, fa?? de ecosistemele naturale ; zone func?ionale urbane, pu-ternic antropizate, în special cele industriale, comerciale, ?i de afaceri, ?i în diverse m?suri cele reziden?iale, înv???mânt sau de agrement, prezint? modifi-c?ri spa?iale specifice ale biotopului ini?ial, orientat spre îndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. Rezult? astfel modific?ri le tuturor factorilor de mediu (ap?, aer, sol), precum ?i schimb?ri semnificative ale microclimatului.
Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activit??ilor umane ce se des-f??oar? pe teritoriul ora?ului .F?r? îndoial? c? la originea polu?rii st? produc?ia de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create de om este cauza real?, ci modul de gospod?rire a acestora care, pe lâng? faptul c? încorpo-reaz? resurse neregenerabile ?i epuizabile, dup? utilizare sunt deversate în mediul natural, f?r? s? se cunoasc? efectele de lung? durat? asupra acestuia.
Factorii de poluare urban? sunt cei care se încadreaz? în factorii general valabil de poluare a mediului înconjur?tor ?i se refer? la:
Lipsa unei organiz?ri ?i dezvolt?ri economice pe criterii ecologice, cu alte cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabil?
Cre?terea demografic? exploziv? care implic? aglomerarea ora?elor, ex-tinderea suprafe?elor ocupate de ora?e ?i cre?terea necesit??ii de tot felul, constituie principala presiune exercitat? din partea centrelor urbane asupra mediului.
Dezvoltarea tehnicii f?r? s? ?in? seama de principiile ecologice.
Crearea de bunuri materiale care încorporeaz? resurse neregenerabile (sau greu regenerabile) ?i epuizabile.
Lipsa unei con?tiin?e ecologice cu privire la posibilit??ile mediului înconjur?tor constituie acel factor de comportament care concur? în egal? m?sur? cu al?i factori,la degradarea mediului.
Cre?terea necesarului de ap? în viitor.
Crearea marilor aglomer?ri urbane provoac? dezechilibre care pot s? se transforme în catastrofe (exemplu: la Milano în ultimii 20 de ani, nivelul apei subterane a sc?zut cu 20 m, la Bologna, pânza freatic? în 1945 se g?sea la 12m, ast?zi se afl? la 35m adâncime. Se pune problema nu numai a lipsei posibile de ap? în urm?toarele decenii, ci ?i a posibilit??ii ca prin tasarea p?mântului s? se produc? alunec?ri masive de teren ?i distrugerea unor suprafe?e întinse de con-struc?ii .
Varietatea polu?rii ca ?i a cazurilor care o produc,conduce la schimb?ri specifice, uneori ireversibile, ale calit??ilor factorilor de mediu.
Echilibru dintre comunitatea biotic? ?i mediul fizic este decisiv pentru comunitate. Întreaga mi?care a societ??ii este indisolubil legat? de dezvoltarea istoric? a produc?iei, de munc?. Fiind un proces între om ?i natur?, în cursul c?ruia omul efectueaz?, reglementeaz? ?i, prin ac?iunea sa, controleaz? schimbul de materie dintre el ?i natur?, munca presupune atât unitate cât ?i contradic?ia dintre om ?i natur?. În procesul muncii, producând cele necesare existen?ei, oamenii pe de o parte extrag din mediul natural resursele regenerabile, iar pe de alt? parte arunc? în mediul natural reziduuri ?i de?eurile activit??ii productive ?i ale gospod?riei fiec?rei familii. Drept urmare, între mediul natural ?i cel creat de om se desf??oar? o dubl? contradic?ie:
o Contradic?ia dintre dimensiunile necesit??ilor mediului creat de om ?i volumul de resurse oferit de natur?
o Contradic?ia dintre mediul creat de om ?i mediul natural,sub aspectul dezechilibrelor pe care omul le poate provoca în natur? ?i al efectului acestora asupra omului.
Biocenozele urbane, a doua parte component? a ecosistemului urban este caracterizat prin evolu?ia speciei dominante,în teritoriul urban pe care o repre-zint? omul ?i antropocenoza care constituie cenoza principal? în ora?e.
În ceea ce prive?te celelalte specii din teritoriul urban, se pot face urm?toarele considera?ii:fondul de specii din care este alc?tuit? biocenoza corespunde condi?iilor de existen?? din biotop.
Antropocenoza. Sistemul popula?iei umane prezint? caracteristici distincte în raport cu celelalte cenoze, în primul rând generate de gradul înalt de structu-rare social-economic?, care îi permite pe de o parte manipularea unor mari cantit??i de materie ?i energie, iar pe de alt? parte o puternic? ac?iune modelatoa-re asupra mediului. Puternica mobilitate în teritoriu, precum ?i viteza sporit? de circula?ie a informa?iei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei, care îi permite modificarea relativ rapid? a mediului înconjur?tor pentru propriile nevoi. Datorit? faptului c? omul ajunge s?-?i creeze ?i s? utilizeze unel-tele care îi sporesc continuu for?a ?i raza lui de ac?iune, el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta ?i transforma obiectele ?i for?ele naturii, de a produce în natur? modific?ri mai mici sau mai profunde. Îns? atât timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost modeste, schimb?rile declan?ate de el în mediu natural au fost lente ?i ele permiteau s? se readapteze,modific?rile produse nu se caracterizau printr-o amploare ?i gravitate deosebit?. În condi?iile contemporane când acestea îi confer? omului o uria?? for?? transformatoare,el genereaz? la rându-i modific?ri de o amploare,profunzime ?i rapiditate excep?io-nale. Crescând ca num?r ?i dezvoltându-se istoric (astfel în sec.16-lea pe P?mânt tr?iau 450 milioane de oameni,în1900 s-au ajuns la 1,5 miliarde de persoane, iar în 1950 la peste 2 miliarde,ast?zi popula?ia planetei cre?te într-un ritm f?r? precedent ajungând la 5,8 miliarde de indivizi si cifra va ajunge 7,6 miliarde într-un sfert de veac, stabilindu-se probabil în jurul a 10 miliarde spre anul 2050) societatea uman? a sporit mereu gama resurselor folosite, ca ?i propor?iile exploat?rii resurselor oferite de natur?. În aceast? privin?? este ilustrativ faptul c? în sec. al 17-lea erau utilizate doar 29 elemente chimice, în secolul al 19-lea se foloseau deja 62, pentru ca ast?zi s? fie utilizate toate elementele cunoscute a exista pe Terra.
În acest context general,patru resurse – p?mântul,apa,aerul ?i energia – r?mân cu totul fundamentate ?i permanent necesare, condi?ionând îns??i existen?a uman?. Este firesc, deci, ca tocmai starea acestor resurse ?i modul lor de utilizare s? constituie,în primul rând, o preocupare major? pentru umanitate.
Diferen?e ale ecosistemelor urbane fa?? de cele natural.
Biodiversitatea. Concentr?rile din ce în ce mai mari ale popula?iei umane au la baz? pe lâng? motiva?ii economice ?i altele de natur? social? ?i psihologic?; dac? ini?ial, omul a tr?it într-un mediu cu biodiversitate ridicat?, ulterior, o parte a speciilor considerate agresive sau nefolositoare pentru scopurile sale au fost înl?turate, ceea ce a atras dup? sine ?i eliminare multor altor specii aflate în strânse leg?turi ecologice cu primele, iar pe de alta, modificarea extrem? a bioto-pului urban (culminând cu realizarea unor “de?erturi naturale”), a condus la rândul ei la eliminarea dramatic? a majorit??ii covâr?itoare a formelor de via?? ini?iale di teritoriul respectiv,prin antropizarea factorilor specifici de mediu.
Eterogenitate ?i omogenitate în procesele de antropizare a teritoriului urban. Ora?ul trebuie în?eles ca un teritoriu ce prezint? o eterogenitate ridicat?, atât din punct de vedere socio-profesional, economic cât ?i în ceea ce prive?te mediul fizic,rezultat al activit??ilor de construc?ii. Variet??ii factorilor de mediu, omul ia opus o varietate de ac?iuni modelatoare, care au condus la o mare diversitate de configura?ii spa?iale ?i func?ionale. Acestora trebuie s? li se adauge varietatea modelelor socio-culturale, care au generat dezvolt?ri specifice, identi-ficabile chiar pe teritoriu aceleia?i a?ez?ri umane.
Omul ca diferen?? specific? a ecosistemului urban. Diferen?a esen?ial? a ecosistemelor urbane fa?? de cele naturale o constituie prezen?a omului ca specie dominant?,supus în primul rând legit??ilor socio-economice ?i nu celor biologice. Aceasta face ca, pe lâng? elementele structurale caracteristice ecosistemelor naturale, biotopul ?i biocenoza, ecosistemul urban s? includ? structural ?i func?ional,ca o parte distinct? ?i de cea mai mare importan??,sistemul socio-economic.
Unele caracteristici ale dinamicii ecosistemului urban. Ecosistemul natural este de cele mai multe ori un sistem complet,adic? independent în ceea ce prive?te resursele ?i func?ionarea sa (fiind dependent doar de energia solar? care este introdus? în sistem de c?tre produc?torii primari). În cadrul acestuia se întâlnesc specii de vie?uitoare cu roluri ecologice distincte. Marea mas? (ca num?r) a componentelor o constituie plantele verzi,adic? tocmai acelea care transform? energia solar? în energie biochimic?.
Spre deosebire de acestea, ecosistemul urban este un sistem incomplet, în sensul c? simplificarea biodiversit??ii naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale. Consumatorii nu se pot organiza în cadrul unor lan?uri trofice complete. Acesta are drept consecin?? simplificarea sau ruperea circuitelor biogeochimice. Circuitul materiei este afectat îi sensul c? dinamica circuitelor naturale materiale ?i energetice este perturbat?, ajungându-se la o linearizare a acestora. Din toate aceste puncte de vedere, ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere. Func?ionarea ecosistemului urban devine dependent? de fluxurile de energie ?i materiale introduse de c?tre om, care sunt luate din “zestrea” capitalului natural, într-un ritm care dep??e?te capacitatea de refacere a acestuia.
Una din cele mai importante tr?s?turi definitorii ale ecosistemului urban o constituie circuitele energetice; acestea sunt puternic perturbate de activit??ile omului,aportul energetic al acestuia fiind determinat pentru men?inerea sistemului socio-uman, dar ?i a unor asocia?ii de plante ?i animale din teritoriul ora?ului. Hrana introdus? de om în ora? este produs? în ecoagrosisteme. Cantitatea de energie introdus? de c?tre om în ecosistemul urban prin diferite c?i
(îngr???minte,pesticide,dar mai ales energia de intrare din ariile industriale ?i de locuit)dep??e?te cu mult energia solar? introdus? în sistem de c?tre produc?torii primari ?i are drept consecin?? puternica antropizare a teritoriului urban. Depen-den?a ecosistemului urban fa?? de resurse externe materiale ?i energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate în cazul unei perturb?ri majore. Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile ora?elor sunt create de om, pentru a îndeplini func?iuni precise.
Biodiversitatea în teritoriile urbane. Structura heterogen? a ora?ului genereaz? un mozaic de biotopuri. Acestea constituie sediul unor biocenoze ale c?ror specii asociate au cerin?e ecologice dintre cele mai diverse; astfel este posibil ca num?rul de specii,ca ?i num?rul de indivizi ai unor specii ce tr?iesc în ariile urbane s? fie mult mai mare decât în ecosistemele originare. Periurbanul (zona de periferie a ora?elor) în special constituie un teritoriu unde se poate identifica o mare biodiversitate. Contrar a?tept?rilor, ora?ul ?i ariile urbane poate constitui sediul unei importante variet??i de habitate specifice. Popula?ia uman? prezint? un înalt grad de diversitate cultural? ?i social-economic?,apreciat? ca fiind mai mare în cadrul aglomera?ii urbane ?i al ariilor metropolitane. Heterogenitatea acesteia este determinat? de structura complex? a activit??ilor care se desf??oar? în ora?e.
Concluzii . Urbanizarea reprezint? una din marile probleme ale omenirii. Complexitatea problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplifi- cat? de necesitatea stringent? a tranzi?iei socio-economice c?tre o dezvoltare durabil?. Fenomenele negative din ora?e au un caracter global ?i sunt în direct? conexiune cu celelalte probleme ale umanit??ii, în special cu cre?terea demogra-fiic?. În plus, problemele legate de marile concentr?ri de energie ?i materiale din ora?e necesit? restructurarea a?ez?rilor umane la nivel micro ?i macro, prin transform?ri ?i conversii ale zonelor func?ionale urbane, printr-un atent manage-ment al ritmului înlocuirii structurilor spa?iale ?i tehnice ?i prin promovarea diversit??ii sub toate aspectele sale: social?,urbanistic?, func?ional?,tehnologic?, cultural? ?i politic?.
Bibliografie:
Dezvoltarea durabil?. Mecanisme ?i instrumente. Vol.II ,
Coordonatori: Anghelu?? V?dineanu,Costel Negrei,Petru Lisievici
Editura universitar? din Bucure?ti,1999
Probleme ecologice ?i riscuri economice. Conf. Univ. Florina Bran
Editura A.S.E. ,Bucure?ti 2001
Mediul ambiant ?i dezvoltarea durabil?. Prof. dr. Anca Angelescu,
Prof. dr. ing. Ileana Ponoran
Editura A.S.E. , Bucure?ti 1999
COLEGIUL A.S.E
|