|
Cocaina
Cu mult timp în urm?, cocaina era extras? din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de c?tre amerindienii peruani si cei din diferitele t?ri ale Americii de Sud.
Folosirea acestor frunze este anterioar? timpului istoric cunoscut, astfel c? tot ceea ce stim este în întregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite în oalele din America de Sud demonstreaz? faptul c? mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural înc? dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie în jurul anului 3.000 î.Hr. si c? efectele acestora asupra st?rii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de c?tre indieni.
Planta era considerat? a fi un dar al zeilor si era folosit? în timpul ritualurilor religioase, înmormânt?rilor si a altor situatii speciale. În momentul aparitiei spaniolilor, în secolul al XV-lea, Imperiul Incas era în declin. În aceast? perioad? frunzele de coca nu mai erau folosite decât de c?tre clasa conduc?toare sau doar în scop ritualic. La început, spaniolii au încercat s?-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece le considerau o barier? în calea convertirii la crestinism. Mai târziu, a devenit o modalitate de recompensare a b?stinasilor pentru munca acestora. În acest fel, ei puteau obliga o important? fort? de munc? s? lucreze în conditii grele, la altitudini înalte, în minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalt? cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse în Europa de c?tre exploratori în secolul al XVI-lea, dar spre deosebire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar înainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se poate datora si deterior?rii frunzelor în timpul c?l?toriei, ceea ce le sl?bea mult efectul.
În 1862 Albert Niemann reuseste s? extrag? dintr-o substant? cristalin? derivata din frunzele de coca o form? pur? de cocain?. Cocaina era extrem de pretuit? în deceniile opt si nou? ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutic? a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau în anul 1888 folosirea cocainei, a b?uturii Coca-Cola ce continea în mod natural cocain? si se recomanda singur? ca fiind "b?utura care înl?tur? obosela". (Între timp Coca- Cola a înlocuit continutul de cocaina cu cofein?).
Înainte de anul 1960, cocaina nu era intens folosit? în Statele Unite decât printre animatorii din localuri si cânt?retii de jazz. Utilizarea drogului a fost interzis?, atât în domeniul medical, cât si în scop recreativ începând din anul 1914. Nativii din Anzi folosesc înc? frunzele de coca pentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune c? pot merge zile întregi f?r? s? le fie foame sau s? se simt? obositi.
Totusi, utilizatorii au un mers sov?ielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.
Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie s? treac? de la un nerv la altul sub form? de impulsuri pân? ajunge la creier, unde este procesat? si interpretat? ca atare. Cocaina inhib? aceast? transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibil?. Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alc?tuit? de personalit?ti medicale ale deceniilor opt si nou? ale secolului al XIX-lea, este cu adevarat impresionant? si las? s? se inteleag? faptul c? planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.
In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calit?tile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu t?rie de c?tre Freud, acesta c?p?tând astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice in c?re se afirma c? drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfin? si alcool. Freud nu credea c? si cocaina poate provoca dependent?. Desi drogul era bine v?zut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput s? devin? evident faptul c? folosirea lui poate avea urm?ri dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfin?. Freud isi tratase prietenul cu cocain?, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput s? sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocain? vreme de câtiva ani. Dar si el si altii au inceput s? scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri.
Devenise evident faptul c? planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie ocular?, dar efectele secundare erau atât de nepl?cute incât folosirea sa a fost scoas? in afara legii de c?tre cele mai multe guverne.
Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdus? in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina pur? se poate fuma.
In afar? de America de Sud, unde aceasta se mestec? si este absorbit? prin peretii bucali, mucoasa stomacal? si intestinal?, cocaina este cel mai des folosit? sub form? de pudr?. Acest praf este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa bucal?, c?ile nazale si tractul gastrointestinal.
Praful este forma cea mai des folosit? a drogului si pentru c? este astfel mult mai usor de trecut granitele unei t?ri decât sub forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidroclorid? este amestecat? cu zah?r sau cu alte droguri, expunând astfel consumatorul la efectul altor substante necunoscute si potential periculoase. Cea mai popular? form? de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, “priza”. In câteva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureaz? aproximativ cinci minute. Dup? aceasta se initiaz? o stare crescând? de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureaz? zece-dou?zeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii continu? s? prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, pân? cand cantitatea de drog disponibil? se epuizeaz?.
Consumatorii experimentati sau care utilizeaz? frecvent cocaina, si-o administreaz? intravenos. Senzatia, foarte puternic?, se produce intr-un interval de unu, dou? minute si se diminueaz? dup? aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul “prizei”, utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibil?.
Cocaina se fumeaz? in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde se g?seste mult mai usor sub aceast? form?. Efectele produse prin fumatul pastei de cocain? sunt de mai scurt? durat? si, uneori consumatorii ei fumeaz? timp de câteva ore. Din 1985, pasta de coca nu a mai fost importat? de Statele Unite pe scar? larg?, dar deoarece procesarea brut? a pastei este mai ieftin? decât producerea clorhidratului de cocain?, situatia se poate schimba.
Cei ce consum? cocaina declar? c? folosirea drogului este mult mai important? decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munc?. Principala lor problema este cum s? inl?ture efectele nepl?cute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge s? nu il folosim.
Cocaina are un efect anestezic datorit? interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celul? nervoas? la alta. Folosit? alt?dat? ca anestezic local in chirurgia ocular?, s-a descoperit c? afecteaz? corneea si are si alte efecte secundare nedorite.
Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaz? (sau contract?) vasele de sânge. De asemenea, accelereaz? respirati? si m?reste temperatura corpului, induce starea de vom?. In doze m?rite pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid s? conduc? la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la rândul lui la insuficient? respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Dup? expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii similare epilepsiei.
Cocaina produce o puternic? pierdere a apetitului, ceea ce duce la o sever? pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea num?rului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivational?.
Datorit? solicit?rii sporite a inimii din timpul consumului de cocain?, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.
Exist? rare cazuri de hemoragii cerebrale (sânger?ri in interiorul creierului) datorate unei m?riri acute a presiunii sangvine.
Dac? este administrat? intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otr?virea sângelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A.
Fumatul pastei de cocain? produce grave complicatii: bronsita, tuse persistent?, imagine neclar?, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecvent? si vicioas? a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior.
In ciuda faptului c? este posibil ca folosirea continu? a cocainei s? nu reduc? efectele nepl?cute ale renunt?rii la drog, dependentilor le este foarte greu s? renunte, atâta vreme cât il pot obtine cu usurint?.
|