|
Inainte de a d?rui M?rii Negre apele sale, Dun?rea br?zdeaza p?mânturile a opt ??ri europene, de pe cuprinsul c?rora adun? mii de afluen?i, dintre care 120 mai importan?i.
Uria?ele cantit??i de material detritic, colectat si purtat in suspensie de apele marelui fluviu, se depun in aproprierea locului de v?rsare, deoarece în Marea Neagra absen?a mareelor, precum si existen?a unor curen?i litorali slabi nu asigur? indepartarea depozitelor.
Configura?ia actual? a Deltei Dunari este rezultatul unui proces de zeci de mii de ani care a condus la acoperirea cu aluviuni a unui vast golf si aproape a unuei lagune. Suprafa?a ei este de aproximativ 564 000 ha., între care 130 000 ha. pe teritoriul fostei U.R.S.S. si 434 000 ha. pe teritoriul României.
In aceast? zona s-au format, de-a lungul timpurilor, grinduri si ostroave, bal?i si gârle, s-au raspândit stuful si alte plante iubitoare de ap?, dar si impun?toarea padure de stejar.
Delta Dunari alcatuie?te partea cea mai de rasarit a României si totodata partea cea mai joasa a reliefului sau. Por?iunile ei de uscat – numite grinduri – reprezint? numai 13% din suprafa?a deltei, restul fiind format din portiuni ml??tinoase, lacuri, bra?e si gârle.
|