Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Delfinii



Delfinii

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 238 ori.


Cauta referat dupa: delfinii


Descriere referat:
Delfinii Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare exist? cineva care nu i-a v?zut , la Delfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred c? nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarece toate domeniile stiintei sunt foarte vaste încât nici specialistii nu pot cunoaste totul. Totusi s? încerc?m s? povestim câte ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor si despre adaptarea lor la mediul acvativ. Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere desi se aseam?n? cu pestii. Le putem numi miracole ale evolutiei pentru c? desi ele descind din animale terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au f?cut ca acestia s? fie considerati la prima vedere mai degrab? pesti decât mamifere. Ei înnoat? cu gratia , forta si agilitatea pestilor si s-au adaptat în multe privinte pentru a-si g?si si captura prada. Corpul lor are o form? aerodinamic?, fusiform?, folosesc la înnotat coada care se aseam?n? cu înnot?toarea codal? a pestilor. Mobiliatea si viteza de înaintare în ap? ajung si chiar dep?sesc pe cele ale dusmanului lor de temut : rechinul. Toate aceste modific?ri nu au dus la atrofierea sau disparitia propriet?tilor fundamentale ale str?mosilor terestri, delfinii fiind totusi mamifere , asa c? au sânge cald, respir? cu ajutorul pl?mânilor iar puii sunt al?ptati de c?tre mam?. Delfinii cuprind 7 genuri si în total 32 de specii ( amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigas sau orca, etc). Delfinii au lungimea cuprins? între 1,5 si 7 metri, iar greutatea variaz? de la 40 kg la 4500 kilograme. De asemenea exist? 3 genuri de porci de mare si în total 6 specii (de exemplu : delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variaz? între 1,2 – 2,25 metri si greutatea de la 30 la 160 de kg. Cele mai apropiate rude ale delfinilor si porcilor de mare sunt cetaceele de dimensiuni uriase , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor si uriasa balen? ucigas?. Aceste dou? specii sunt reprezentanti ai celor dou? familii ai cetaceelor, cele cu fanoane care filtreaz? organismele vii ale planctonului cu ajutorul fanaoanelor asezate în orificiul bucal asemenea unui gard si cele cu dinti care h?ituiesc, captureaz? si-si m?nânc? prada asemenea animalelor de prad?. Delfinii si porcii de mare apartin familiei cetaceelor cu dinti. Ele sunt de dimensiuni mai mici, hrana este alc?tuit? aproape numai din peste si sepii, desi cel mai mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigas) , spaima m?rilor, atac? focile si alti delfini. Între delfini si porcii de mare nu exist? prea mari diferente. Delfinii au botul c?rnos si dintii conici, iar porcii de mare au dintii sub form? de cazma si numai în maxilarul de jos. Adaptarea delfinilor la viata acvatic? este asa de mare încât pe uscat acestia sunt practic neputinciosi. Semnul cel mai evident al adapt?rii la mediul în care tr?iesc este structura si constitutia corpului. Pentru c? forma aerodinamic? este o conditie esential? la deplasarea rapid? prin ap?, a c?rui densitate este mai mare decât a aerului , delfinii si porcii de mare si-au dezvoltat o form? fusiform?, asem?n?toare unei torpile, practic renuntând la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urechile s-au atrofiat , organele genitale atât la mascul cât si la femel? au o pozitie normal? în interiorul corpului, memebrele posterioare nu au l?sat nici o urm? iar membrele anterioare s-au transformat în înnot?toarea în form? de arip?, având rolul de a stabiliza si cârmui miscarea. Coada s-a transformat în înnot?toarea codal?, rigid? si lat? . Pielea delfinului este neted? si fin? ca m?tasea, total lipsit? de p?r. Denivel?rile create de oase si muschi sunt corectate de stratul de gr?sime aflat sub piele, gr?sime care are rol si de izolator termic, adic? reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa m?rii este întotdeauna mai rece decât temperatura animalelor. Al?turi de forma aerodinamic?, care îsi sare în ochi cum se spune, viteza mare de înanintare este obtinut? si datorit? altor propriet?ti mai putin vizibile. Astfel pliurile transversale ale pielii delfinilor reduc turbulentele care pot apare în apa care curge pe corpul animalului m?rind rezistenta la înaintare prin schimb?rile de presiune. Prin reducerea acestor turbulente se reduce astfel rezistenta mediului la înaintare. În plus stratul superior de celule ale pielii se toceste extrem de rapid – chiar si de 12 ori zilnic – iar uleiul produs de celule îmbrac? corpul ajutând astfel înaintarea prin ap?. Datorit? acestor propriet?ti delfinul lui Dall este specia cea mai rapid? , putând înnota si cu viteza de 50 km/h si aceast? vitez? o poate p?stra pe distante foarte mari. Delfinii au obiceiul de a s?ri din ap? din când în când si înnoat? practic în aer. E posibil ca aceasta s? fie o metod? de a reduce rezistenta mediului si cum aerul are o densitate mult mai mic? decât apa frâneaz? mai putin delfinul si acesta poate respira . Expir? prin orificiul nazal aflat pe crestetul capului, îsi umple apoi pl?mânii cu aer , dup? care se poate scufunda. Delfinii nu se scufund? la adâncimi foarte mari de aceea nu trebuie s? înmagazineze mult oxigen în pl?mâni. Le ajunge o jum?tate de secund? deasupra apei pentru a insipra. Dar dac? se scufund? la adâncime foarte mare pot inspira mult aer în pl?mâni astfel c? pot înmagazina mult oxigen în globulelel rosii ( mult mai mult decât oamenii). Cei mai multi delfini si porci de mare au mult mai mult sânge decât alte animale terestre de acelasi dimensiuni astfel c? ei pot înmagazina mult mai mult oxigen. Delfinii si porcii de mare vâneaz? de obicei în stratul superior al m?rilor iluminat de razele soarelui astfel c? se pot folosi de v?z în timpul acestei actiuni. Lentila ochilor se caracterizeaz? prin aceea c? are posibilitatea de schimbare a formei astfel c? acestia îsi pot fixa bine obiectele atât în ap? cât si în aer. Speciile cu botul prelungit au o excelent? vedere binocular? ( vedere în spatiu tridimensional?) cu ajutorul c?reia pot aproxima foarte bine distanta la care se afl? ceea ce v?d. Desi v?zul este foarte util pentru delfini, acesta nu este indispensabil pentru a supravietui. Ei posed? si alte propriet?ti cu ajutorul c?rora percep extrem de bine mediul în care tr?iesc. Astfel cel mai important rol în perceptia delfinilor îl are urechea. Urechea nici nu se vede din exterior -se pot observa doar dou? orificii în spatele ochilor- dar functioneaz? extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare al undelor sonore în mediul subacvatic si putem spune c? au posibilitatea de a percepe sunetele „stereo“, astfel încât localizeaz? directia exact? de unde vine sunetul. Urecchea interioar? a delfinului este înglobat? într-un tesut asem?n?tor spumei astfel c? nu preia vibratia oaselor capului. Asta înseamn? c? undele sonore venite din lateral nu ajung în acelasi timp la ambele urechi si din diferenta de timp delfinul constat? precis din care dierctie provin. Omul scufundat în ap? nu poate face asa ceva deoarece sunetele ajung simultan la ambele urechi prin oasele craniului, indiferent de directia din care provin. Aceast? calitate a delfinilor este foarte important? pentru c? el tr?ieste în lumea suntelor atât cele emise de alte animale dar si de el însusi. Delfinii si porcii de mare se orienteaz? cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete . Delfinul emite continuu sunete care se reflect? pe obiectele aflate în preajm? astfel c? el defineste distanta dintre el si obiect în functie de timpul scurs de la emisia sunetului si pân? la receptia lui iar cu ajutorului auzului stereo si poate percepe si directialui. Sunetele emise de delfini sunt produse de orificiul nazal. Sunetele sunt receptate de suprafata concav? a craniului dup? care sunt focalizate de lentila acustic? format? dintr-un tesut adipios aflat deasupra botuliu si fetei. Aceast? formatiune de „pepene“ d? forma boltit? a fruntii mai multor specii de delfini. Din instinct delfinul analizeaz? ecourile auzite si cap?t? imaginea mediului ce-l înconjoar? putând evita obstacolele si g?si hrana. Pentru prelucrarea tuturor acestor informatii este necesar un mare num?r de celule nervoase si probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor si este foarte mare (masa creierului cânt?reste 2 kg fat? de cea a unui om adult care are doar 1,5 kg). Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteligent cu o mare capacitate de a înv?ta. Hrana delfinilor si porcilor de mare const? în pesti si sepii. Exceptie face orca, delfinul ucigas, care vâneaz? animale cu sânge cald, cum ar fi foci, pinguini, alte cetacee. S-a semnalat un caz când un grup de orci au atacat o balen? albastr?,au omorât-o si devorat-o partial. Delfinii mânc?tori de pesti m?nânc? orice fel de peste dar sunt si cazuri cum ar fi delfinii cu cocoas?, care vâneaz? în apropierea t?rmului. Altii, ca delfinii tropicali, vâneaz? mai ales în larg iar porcii de mare vâneaz? în grupuri restrânse de câte doi-patru indivizi. Delfinii care vâneazî? în larg se adun? în grupuri foarte mari, de 1000 de indivizi sau chiar mai multi. Grupurile de delfini pot fi întâlnite mai des în apele bogate în hran?, acolo unde din cauza curentilor apa rece , mai bogat? în hran? ajunge la suprafat? unde se amestec? cu apa mai cald? creând astfel conditii favorabile dezvolt?rii si înmultirii planctonului care atrage sardelele si lostritele si acestea la rândul lor atrag delfinii care cu ajutorul sonarului descoper? aceste bancuri de pesti. Delfinii se rotesc în jurul lor si pestii se adun? în grup compact, urcând la suprafat?. Cu cât grupul de delfini cuprinde mai multi indivizi cu atât bancul de pesti este mai usor de manevrat. Odat? ajunsi la suprafat?, pestii nu prea mai au sc?pare, delfinii aruncându-se asupra pr?zii. Delfinii tropicali din zana Oceanului Pacific se ajut? cu delfinii din Oceanul Atlantic. În timp ce unii se hr?nesc ceilalti stau de paz? atenti la aparitia rechinilor sau delfinilor ucigasi. Aceste grupuri de delfini sunt însotite de cele mai multe ori de bancuri de ton, pesti r?pitori de dimensiune si mobilitate mare, care se osp?teaz? si ei de la masa delfinilor. Un inconvenient al acestei într-ajutor?ri ar fi acela c? navele de pescuit oceanic urm?resc bancurile de ton si constituie un pericol si pentru c?l?uzele lor : delfinii. Delfinii se caracterizeaz? în general printr-o slab? leg?tur? între parteneri. Masculul nu p?streaz? de obicei leg?tura cu urmasii lui. Femela d? nastere unui singur pui, pe care îl al?pteaz? pân? la doi ani, timp în care îl protejeaz?. Grupul de delfini ucigasi sunt mult mai stabili în leg?turile cu partenerii. Masculii dominanti p?streaz? în jurul lor 3 - 4 femele, lâng? care îsi vor petrece toat? viata si cu care cresc împreun? mai multe generatii de pui. Astfel de grupuri sunt formate de indivizi tineri, masculi si femele, al?turi de delfini maturi. Cele câteva informatii despre delfini si viata lor se încheie. Tin?nd cont c? ei tr?iesc în toate oceanele si apele lumii, deci si în Marea Neagr?, poate la var? , la mare, veti avea prilejul s? îi întâlniti.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2833
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.