|
Crocodilul
Ierarhii bine cunoscute
Crocodilli tr?iesc în comunit??i care cuprind animale de aceeasi vârst? ?i acela?i sex,în cadrul c?rora domne?te o ierarhie foarte strict?. Marii masculi,puternici ?i agesivi ,î?i ap?r? teritoriile,care cuprind o zon? terestr?(o por?iune de ??rm) ?i una acvatic?. Aceste teritorii ale masculilor se învecineaz?,dar nu se suprapun,ca în cazul femelelor,care au locuri de pont? pe un teritoriu comu. Obesrvaraea atent? a coportamentului crocodililor a ar?tat c? ierarhia este permanent respectat?,cu excep?ia perioadelor de secet? foarte puternic?,interval în care teritorialitataea dispare,animalele,inghesuindu-se în jurul ochiurilor de ap? r?mase. Statutul social al unuui crocodil este exprimat prin pozi?ia capului,a spatelui ?i a cozii. Masculii dominan?i înoat? la suprafa?a apei,ceilal?i scot doar capul ?i deschid f?lcile, în semn de supunere fa?? de individul dominant. Luptele între masculi sunt rare,de obicei,ridicarea capului,a cozii ?i umflarea corpului fiind semnalele suficiente pentru îndep?rtarea unui rival. Dac? acesta nu p?r?se?te disputa, este mu?cat de baza cozii ?i de picioarele posterioare.
Nu se ?tie ast?zi cu certitudine dac? crocodilul de Nil,mascul,este monogam sau poligam. Ultima ipotez? pare îns? mai plauzibil?. Parada nup?ial? are loc cu 4-5 luni inaintea unei ponte,iar ini?iativa apar?ine femelei,care viziteaz? teritoriile mai multor masculi,de obicei foatre agresivi în aceast? poerioad?(postura de supunere pe care o arat? femela îi mai îmblâze?te). Partenerii se apropie ?i î?i freac? boturile,mirosul emis de glandele aflate pe mandibula masculului stimulând femela.Jocurile de apropiere dureaz? catena zile,apoi împerecherea are loc sub ap?.
Un inceput de via?? terestr?
În cursul anotimpului secetos sau la înceutul celui polios,femelele î?i aleg locuri de pont?,în nisipul malului laoarecare distan?? de ap?,dartotdeauna deasupra nivelului maxim al acesteia. Disputele nu lipsesc în aceast? perioad?,femelele sunt agresive ?i se bat adesea pentru a ob?ine un loc cât mai confortabil în zona de cuib?rit. Cu picioarele posterioare sap? o groap? ingust?,adânc? de 40-50cm,în caredepun,în curs de o jum?tate de or?,între 16 ?i 18 de ou? în greutate de40-70g ?i lungi de 28cm. Groapa este astupat? ?i netezit?, iar femela supravegheaz? cuibul pe toat? durata incuba?iei. Masculul se afl? ?i el prin preajm?.
În cuib temperatura nu este uniform?,în centru fiind mai ridicat? decât la periferie,iar în anotimpul uscat mai mare decât în cel polios. Temperaturile sc?zute sau cele foatre ridicate favorizeaz? apari?ia femelelor, iar cele intermediare dau ?anse masculilor.
Când dezvoltarea a ajuns la final ,puii emit semnale care sunt interceptate îns? de mam?.Aceasta desface cuibul ?i transport? puii în gura,cu mare grij?,pan? în ap?,eliberându-i într-o zon? mai pu?in anânc?.La na?tere un pui cânt?re?te 500g,?i r?mâne împreun? cu ceilal?i timp de 6-7 s?pt?mâni pe un loc izolat al malului.Se hr?nesc singuri,în special cu insecte;când puii se m?resc fiecare tân?r crocodil îsi caut? un teritoriu propriu si t?ie?te solidar.
Odat? ajuns la 3,50m,crocodilul devine un carnivor redutabil,dar mai pu?in dispus la efort,preferând pr?zile de dimensiuni mari,mai ales mamifere,dar ?i p?s?ri, reptile sau broa?te.Adesea crocodilul r?mâne la pând? zile întregi,nemi?cat,pân? când un bivol sau o antilop? vetit? s?-?i astâmpere setea apare în proximitatea sa. Atunci acesta alunec? t?cut ?i o prinde brusc de picior sau de bot,dezdechilibrând-o ?i tr?gând-o în ap?, unde o îneac?,dup? care o sfâsie, inghi?ind f?lcile f?r? s? le mestece.Când prada este prea mare?i nu o poate deplasa singur,dao sau trei crocodili se asociaz? pentru transportul ei în ap?.
Pericolele primului an de via??
Dac? crocodilii adul?i nu au du?mani via?a puilor este plin? de pericole.Cuiburile, s?pate în bancurile de nisip de pe malul apelor, sunt adesea devastate de varanul Nilului,un neam de ?opârl? de circa 2m lungime care se mi?c? cu mare rapiditate ?i scap? chiar de cei adul?i.
Odat? ie?i?i din ou,puii de crocodil sunt o prad? u?oar? pentru pe?tii mari,pentru p?s?rile r?pitoare ?i cele acvatice si chiar pentru numeroase mamifere.
O adaptare pefect? la mediul de viat?Habitatul crocodililor este format dintr-o por?iune a maluli ?i o zon? de ap?, st?t?toare sau curg?toare.Sunt preferate mangrovele,regiunile ml??tinoase ?i cele de la v?rsarea râurilor,unde hrana e mai abundent?,iar vegeta?ia asigur? o bun? protec?ie.Dar pentru a tr?i într-un astfel de mediu ,în care c?ldura excesiv? ?i marea concentra?ie de s?ruri sunt pentru reptile pericole mortale.
Ca toate reptilele crocodilii sunt animale poikiloterme,temperatura corpului depinzând de cea a mediului ambient,de aceea termoreglarea este extrem de important?.Modalit??i de termoreglare depind de specie,dar ?i de sex, m?rime sau stare de s?n?tate.Când este înfometat,acesta caut? un loc repaus umbros,r?coros pentru a-?i economisi energia.
Este crocodilul mânc?tor de oameni?
La aceast? întrebare se poate r?spunde afirmativ,dar o serie de preciz?ri sunt necesare. Cazurile de atac asupra omului sunt rare,cam50 în Africa de Sud ?i 40 în Mozambic;de asemenea au fost agresiuni mortale ?i pe coasta nordic? a Ausraliei.
S? men?ion?m faptul îns? c? majoritateaatacurilor asupra omului au avut loc în perioada de reproducere,când reptilele devin agresive,ap?rându-?i teritoriul ?i puii.Crocodilul atac? ?i atunci când este foatre fl?mând, iar adesea este atras de zgomotul pe care-l fac sp?l?toresele la râu sau de cei care se scald?. Atacurile asupra pirogilor ,in Africa,au ca explica?ie tot ap?rarea teritoriilor.În concluzie, se poate spune c? agresiunile mortale sau un reflex declan?at de comportamentul provocator al omului, reptilele r?zpunzând instinctului de ap?rare a teritoriului ?i a puilor.
Astfel crocodilul r?mâne unul dintre cele mai periculoase reptile din lume, dar totodat? un mare mister pentru cercet?torii din lumea întreag?.
|