|
Creierul animalelor este cea mai complexa structura cunoscuta ?i este diferita chiar ?i de creierul celor mai apropiate rude animale . Îns? a evoluat din aceste structuri ?i are o leg?tur? strâns? cu ele.
Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima via?? consta din organisme unicelulare , dar când s-au dezvoltat cu mai mult de o celul? , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunica?ii, un sistem nervos. Un asemenea sistem permitea celulelor s? fac? schimb de informa?ii . Nu toate formele de via?? au acest sistem intern de comunica?ii : spongierii de exemplu nu au deloc a?a ceva . Cele care au celule nervoase (neuroni) au putut s? adopte o varietate larg? de forme ?i s? se adapteze la o gam? mai larg? de medii.
Cea mai veche ?i mai simpl? form? de sistem nervos este re?eaua nervoas? . A ceasta const? din celulele nervoase r?spândite în întregul corp al animalului , f?când posibil schimbul de informa?ii . Dar re?elele nervoase nu au structuri centrale pentru coordonarea informa?iilor . Cnidarii, precum hidra , ?i echinodermele , precum castravetele de mare , func?ioneaz? cu re?ele nervoase. Dac? apare un stimul , asemenea forme de via?? reac?ioneaz? rapid .
Dac? de exemplu , o meduz? este atins? de o vietate mic? ce este prada sa , întregul corp poate s? se contracte sau un tentacul poate s? se înf??oare în mod automat în jurul pr?zii .
Stimularea ?i reac?ia sunt rapide . Nu exist? prelucrare de informa?ii , doar o ac?iune reflex.
CORDOANE NERVOASE
Urm?torul stadiu de dezvoltare a fost atunci când re?eaua nervoas? a devenit cordon nervos – un m?nunchi de nervi dispus de-a lungul p?r?ii anterioare a corpului unui animal .
Odat? ce celulele nervoase au ajuns s? fie asamblate în acest fel , terenul a fost preg?tit ca unele sec?iuni ale cordonului s? se transforme în ganglioni nervo?i , ni?te noduri în care se întâlneau mai mul?i neuroni ?i puteau s? fac? schimb de informa?ii ?i de comenzi . Animalele care au asemenea ganglioni sunt cele care prezint? simetrie fa?? de o ax? central? – adic? pot fi împ?r?ite în jum?t??i care sunt imaginea în oglind? una fa?? de cealalt?. Viermii la?i planaria , de exemplu, au o serie de ganglioni similari dispu?i de-a lungul unui cordon . În cazul râmelor , exist? un ganglion pentru fiecare segment al corpului . Atât la viermii la?i cât ?i la râme exist? un singur ganglion în cap , care adesea este descris ca fiind un creier primitiv .
De exemplu , în cazul râmei , ganglionul din segmentul capului este conectat le gur? .
La aceste animale ganglionul din cap a avut o mare importan?? decât al?i ganglioni , din dou? motive principale .În primul rând , pentru c? era conectat direct la gur? , el a devenit important în identificarea ?i localizarea hranei . De exemplu , dezvoltarea unui sim? al mirosului a fost important? , ?i aceasta a fost înso?it? de înmul?irea func?iilor ganglionului frontal . A existat de asemenea o cre?tere a importan?ei celulelor fotosensibile din cap : aceste s-au transformat mai târziu în ochi.
Faptul c? animalele se deplasau cu capul înainte în timp ce c?utau hrana a f?cut ca importan?a ganglionului cerebral s? creasc? . Animalele care aveau un singur cordon nervos erau de asemenea mai eficiente ?i mai rapide în prelucrarea informa?iilor decât animalele cu mai mult de un singur cordon .
Insectele s-au dezvoltat în urm? cu aproximativ 550 milioane de ani . Ganglionul lor cerebral s-a dezvoltat , jum?tate din el fiind dedicat prelucr?rii informa?iilor legate de sim?ul mirosului . Alte viet??i la care au ap?rut ganglioni mai sofistica?i au fost cefalopodele – sepiile , calmarii ?i caracati?ele . În acela?i timp , tentaculele lor au devenit foarte abile , astfel încât ele au devenit vân?tori pricepu?i în mediul marin.
La cefalopodel ganglionii au fuzionat formând un centru de control mare , dispus în jurul esofagului diferitelor specii . În acest centru de control , diferi?ii ganglioni controleaz? zone diferite sau func?ii diferite ale corpului . Acesta seam?n? mult cu creierul vertebratelor. Sistemul nervos al animalelor lipsite de coloan? vertebral? ( nevertebrate) poate s? fie foarte complex , musca domestic? are peste un milion de celule nervoase . Îns? dezvoltarea creierilor mari a ap?rut la vertebrate .
CREIERUL VERTEBRATELOR
Primele vertebrate s-au dezvoltat acum aproximativ 500 milioane de ani la sfâr?itul cambrianului . Acestea au fost a?a numi?ii pe?ti f?r? f?lci .Tr?s?tura lor definitorie a fost chiar coloana vertebral? – un ?ir de oase legate între ele care puteau s? protejeze cordonul nervos . La vertebrate m?duva spin?rii ?i creierul de deasupra sa au devenit un sistem nervos central , la care erau ata?a?i senzori peste tot în restul corpului , cunoscu?i ca sistem nervos periferic.
Creierul vertebratelor este împ?r?it în trei p?r?i : creierul posterior , creierul mijlociu, ?i creierul anterior .La pe?ti fiecare dintre cele trei sim?uri principale (mirosul, v?zul , auzul) sunt asociate cu una din p?r?ile creierului . De exemplu creierul lor anterior este strâns asociat cu mirosul , lobii potici ai creierului mijlociu sunt zonele cele mai importante.
Vertebratele ?i-au dezvoltat anumite p?r?i ale creierului în func?ie de modul lor de via?? .
De exemplu, p?s?rile în general nu au nevoie de un sim? puternic al mirosului . De aceea ele au centre olfactive slab dezvoltate în creierul anterior . Pe de alt? parte ele au zone puternic dezvoltate ce controleaz? comportamentul instinctiv , precum construc?ia cuiburilor .La p?s?ri înc? creierul mijlociu este proeminent , dar la mamifere creierul anterior s-a dezvoltat fiind cea mai important? zon? a creierului,
iar lobii potici ( care sunt foarte importan?i la amfibieni)sunt , prin compara?ie , mai pu?in importan?i .
Creierul mare este acoperit cu membrane sub?iri formate din neuroni , numite cortex cerebral . Se crede c? aceasta a ap?rut prima dat? la reptile asem?n?toare cu crocodilul . Creierul mare este împ?r?it în dou? jum?t??i , numite emisfere cerebrale , care sunt foarte bine dezvoltate la mamifere .La unele mamifere cortexul cerebral este cutat ?i ?an?at , ce îmbun?t??e?te mult puterea de prelucrare a creierului. Unele grupuri de mamifere – primatele ?i mamifere marine – au fost multe cute .
M?rimea emisferelor cerebrale ?i num?rul de cute sunt importante pentru gradul de inteligen?? pe care îl au mamiferele . Se poate prezice reac?ia unui animal la stimularea cortexului cerebral . Acest lucru se datoreaz? faptului c? , în utilizarea acestei p?r?i a creierului , este implicat? o mare libertate de alegere.
|