Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat CORPUL UMAN



CORPUL UMAN

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 233 ori.


Cauta referat dupa: corpul uman


Descriere referat:
CORPUL UMAN SCHELETUL uman este format din 206 oase separate, unite ^ntre ele prin diferite articula]ii. M\rimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminat\ de func]ia anatomic\. Cel mai mare os este femurul, având 50 de centrimetri, iar cel mai mic este sc\ri]a (2,6 mm), una din oscioarele auditive. Oasele pot fi ^mp\r]ite ^n patru mari grupe. oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite, u[or curbate, au rolul de a amortiza [ocurile, din aceast\ categorie fac parte oasele gambei, bra]ului, degetelor. oasele scurte, (cubice) sunt col]uroase, groase: oasele carpiene [i tarsiene oasele neregulate, au forme [i dimensiuni variate, formaz\ unele p\r]i ale fe]ei [i spatelui oasele late, coastele, craniul, spata –reprezint\ scuturi ale organelor vitale. Peste 500 de mu[chi – mu[chii scheletici – se ata[eaz\ de oasele noastre. Mu[chii se inser\ pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Mu[chii [i oasele formeaz\ ^mpreun\ cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos [i muscular. Scheletul este flexibil datorit\ articula]iilor care unesc oasele. Coloana vertebral\ uman\ este format\ din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prin articula]ii. Cele mai simple articula]ii sunt cele ^n care o suprafa]\ articular\ alunec\ peste cealalt\; ^ntre rotul\ [i extremitatea distal\ a femurului. Capul uman este format din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase; bine sudate, pentru a proteja creierul la ac]iunile din exterior. Alte 14 oase intr\ ^n formarea fe]ei (craniul visceral); ^n cele dou\ urechi mai exist\ câte 3 oscioare auditive, iar ultimul os este mandibula. ~n formarea coloanei vertebrale intr\ 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacru, situat ^ntre oasele care formeaz\ bazinul, este alc\tuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebr\ a coloanei este coccisul – fomat ini]ial din 4 oase care s-au unit. Oasele care formez\ toracele sunt ^n num\r de 25. Pe cele dou\ p\r]i sunt aliniate una sub alta 12 perechi de coaste lungi [i curbate, ^n centru fiind situat sternul. Oasele centurii scapulare, ale bra]ului, antebra]ului [i mâinii sunt ^n num\r de 64. ~n centura scapular\ de o parte [i de alta sunt situate câte o clavicul\ [i o spat\. Bra]ul este format dintr-un os, iar antebra]ul din dou\ oase lungi: humerus – radius [i ulna. Centura pelvin\ [i piciorul sunt formate din 62 de oase. Osul pereche al centurii pelvine, ^mpreun\ cu osul sacru al coloanei vertebrale formeaz\ bazinul. De aici ^n jos urmeaz\ femurul, rotula, tibia [i fibula. Osul viu este de culoare cenu[ie, fiind acoperit de o membran\ rezistent\ - periost – prin care p\trund vasele sangvine [i nervii destina]i oaselor. De[i oasele par a fi compacte, ^n realitate sunt pline de mici cavit\]i. MU{CHII corpului uman se grupeaz\ ^n trei clase: mu[chii scheletici, adic\ mu[chii stria]i, care se fixeaz\ pe schelet, fiind controla]i de creier [i ^mpreun\ cu oasele pe care se fixeaz\ cu tendoane, sunt responsabili de orice mi[care. mu[chii netezi, rolul lor este realizarea mi[c\rilor involuntare ale organelor interne mu[chiul cardiac Mu[chii scheletici (mu[chii stria]i) se g\sesc ^n ^ntregul corp uman din cre[tet pân\ ^n picioare. Mu[chii scheletici sunt compu[i din fibre musculare, alc\tuite la rândul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaz\ ^n m\nunchiuri mai mari numite miofibrile. Mu[chii se fixeaz\ pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastr\ de a ne mi[ca, de a sta stabil ^n picioare este datorat\ interac]iunii bune dintre mu[chii scheletici [i schelet. SÂNGELE este purt\torul vie]ii din organism. Circulând prin arborele circulator, alimenteaz\ fiecare celul\ vie din organism cu substan]ele nutritive necesare fiec\reia. Sângele are [i rolul de a cur\]a de[eurile, transport\ substan]ele inutile, bioxidul de carbon, care rezult\ din arderea substan]elor nutritive. Sângele circul\ ^n organism printr-un circuit ^nchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica ^n artere (care duc sângele de la inim\ la capilare), vene (care duc sângele de la capilare spre inim\) [i capilare. Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, pentru neutralizarea antigenelor. Globulele ro[ii se produc ^n m\duva hematogen\, durata lor de via]\ fiind de 3-4 luni. Este o cantitate uria[\ ^ncât organismul trebuie s\ distrug\ ^n fiecare secund\ 5 milioane de globule ro[ii. Sc\derea num\rului de globule ro[ii [i a altor celule duce la anemie, pentru producerea hemoglobinei este nevoie [i de fier. Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de m\duva osoas\. Exist\ dou\ tipuri principale: glanulocitele [i limfocitele. Coagularea este un mecanism de ap\rare a organismului ^mpotriva pierderilor exagerate de sânge. Sistemul circulator este alc\tuit din vase sanguine [i din pompa de sânge, inima. Se ^mparte ^n dou\: circula]ia mic\, cea care leag\ inima de pl\mâni [i circula]ia mare, prin care sângele ajunge din inim\ la ]esuturile organismului [i de acolo ^napoi la inim\. Inima are dou\ pompe musculare – una dreapt\ [i una stâng\. PIELEA este cel mai mare organ al nostru. Pielea ^ntins\ a unui om adult acoper\ o suprafa]\ de circa 2 metri p\tra]i [i are o greutate de aproape 3 kg. Grosimea pielii variaz\ ^ntre 0,5-5 mm. Cele dou\ straturi ale pielii sunt epiderma [i derma. ~n aceste straturi se g\sesc glandele produc\toare de sudoare, foliculii pilo[i, din care se dezvolt\ p\rul, termina]iunile nervoase ale sim]ului tactil, precum [i celulele datorit\ c\rora pielea se bronzeaz\. Stratul cornos al epidermei este format din 20-30 de rânduri de celule moarte. Sub epiderm\ se g\sesc celule pigmentare, melanocitele, care produc pigmen]ii numi]i melanin\. ~n derm\ se g\sesc numeroase vase sangvine. Elasticitatea pielii este determinat\ de fibrele proteice din derm\, numite elastin\. CAPUL OCHII. Prin ochi primim cele mai multe informa]ii despre lumea exterioar\. Por]iunea ^ntunecat\ din centrul ochiului, pupila regleaz\ cantitatea de lumin\ primit\. Prin intermediul nervului optic ochiul are leg\tur\ cu creierul. Creierul transform\ imaginea v\zut\ din pozi]ie ^ntoars\ ^n pozi]ie dreapt\. ~n fa]\, ^n mijloc exist\ un strat transparent, pu]in proeminent, corneea. Aceasta este legat\ de stratul care formeaz\ albul ochiului [i acoper\ de jur ^mprejur globul ocular – sclerotica. Sub cornee se afl\ irisul, acesta d\ culoare ochiului. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaur\ ^n centru: pupila. Lumina p\trunde ^n interiorul ochiului prin pupil\. Imediat dup\ iris urmeaz\ cristalinul, cel de-al doilea mediu de refrac]ie, care ^ns\ este mobil [i elastic. Spa]iul de dup\ cristalin, camera posterioar\, este umplut\ de o substan]\ gelatinoas\ - umoare vitroas\. Retina con]ine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile, conuri [i bastona[e. GURA {I NASUL Gustul [i mirosul sunt sim]uri bazate pe stimul\ri chimice, substan]ele chimice din mediul ^nconjur\tor produc senza]iile de gust [i miros. Sim]im mai multe mirosuri decât num\rul sunetelor auzite. Termina]iile nervoase care recep]ioneaz\ stimulii olfactivi se afl\ ^ntr-o zon\ mic\ ^n regiunea superioar\ a cavit\]ii nazale. Aceast\ arie cuprinde tunica mucoas\ olfactorie, con]ine filetele nervului olfactiv [i milioane de celule olfactive. Conform observa]iilor f\cute de cercet\tori exist\ [ase mirosuri primare: mirosul dulce, mirosul de fructe, mirosul putrefac]iei, mirosul condimentelor, mirosul de ars [i mirosul vopselei; [i patru gusturi de baz\: dulce, s\rat, acid [i amar. URECHEA este ^mp\r]it\ ^n trei p\r]i: urechea extern\, medie [i intern\. Partea vizibil\ a urechii – pavilionul – capteaz\ undele sonore din aer [i le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioar\. Urechea medie este o mic\ cavitate „s\pat\” ^n oasele craniului. Este delimitat\ spre exterior de membrana timpanic\ [i printr-un conduct sub]ire, numit trompa lui Eustache, comunic\ [i cu cavitatea nazal\. ~n cavitatea urechii medii se g\sesc trei oscioare – oscioarele auditive: cioc\na[ul, nicovala [i sc\ri]a. ~n urechea intern\ (melcul), vibra]iile se transform\ ^n impulsuri electrice care sunt transmise la creier, având rol [i ^n men]inerea echilibrului. Leg\tura dintre urechea intern\ [i creier este realizat\ prin intermediul nervului auditiv. Melcul este str\b\tut de trei canale umplute cu lichid. CREIERUL uman este o bucat\ de ]esut moale, de culoare gri-rozalie, având forma unei nuci uria[e [i o suprafa]\ ondulat\. Greutatea medie a creierului la b\rbat – 1350 g, iar la femeie – 1200 g reprezentând 2% din greutatea total\ a corpului. Creierul [i [ira spin\rii sunt acoperite de trei straturi de celule, meningele, care ^mpreun\ cu cavit\]ile creierului – ventricule – con]in un lichid apos – cerebrospinal. Acesta protejeaz\ ^mpotriva loviturilor [i umfl\turilor [i transport\ substan]e nutritive din sânge. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase – neuronii. Creierul con]ine peste 10000 de milioane de neuroni. Neuronul are o mas\ central\ con]inând nucleul, centrul de control al celulei, o fibr\ groas\, axonul [i numerose fibre sub]iri numite dendrite. Dendritele realizeaz\ un sistem de comunicare ^ntre neuroni. Creierul prime[te informa]ii de la organele de sim] ale corpului: ochii, urechile, nasul, limba [i pielea. Mesajele nervoase sunt numite impulsuri. Fiecare neuron are o sarcin\ electric\, chiar [i când nu este folosit. Creierul este principalul coordonator [i centrul de comand\ al organismului, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limb\, piele [i trimite semnale spre mu[chi [i glande. Creierul const\ din trei unit\]i structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral [i cerebelul. Exist\ trei unit\]i func]ionale principale ale creierului: prima (care se afl\ la baza creierului), compus\ din por]iuni denumite forma]ia reticulat\, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul [i hipotalamusul - controleaz\ starea de con[tien]\ [i r\spunsul la stimuli; a doua (const\ ^n jum\t\]ile posterioare ale emisferelor cerebrale), analizeaz\ [i ^nmagazineaz\ informa]ia provenit\ de la sim]uri; a treia (cuprinde jum\tatea din fa]a emisferelor celebrale) se ocup\ cu formarea inten]iilor [i programelor – activit\]i mentale superioare. SISTEMUL NERVOS Elementele de baz\ ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni. Sistemul nervos are dou\ p\r]i importante: sistemul nervos central (creierul [i m\duva spin\rii) [i sistemul nervos periferic (cuprinde totul ^n afar\ de ]esutul nervos din sistemul central) Sistemul nervos periferic are dou\ componente importante: sistemul nervos somatic (adunarea informa]iilor de la organele de sim] [i transmiterea lor la sistemul nervos central) [i vegetativ (coordoneaz\ func]ionarea organelor interioare [i a glandelor). M\duva spin\rii are o lungime de circa 40 cm, de form\ cilindric\, format\ din ]esut nervos [i ocup\ interiorul coloanei vertebrale, de la partea inferioar\ a creierului pân\ la partea inferioar\ a spatelui, realizând leg\tura ^n dublu sens dintre creier [i sistemul nervos periferic. Activit\]ile con[tiente ale creierului au loc la nivelul scoar]ei cerebrale, stratul exterior al creierului. }esutul nu este compus numai din celule nervoase, ci [i din celule gliale, care ap\r\, hr\nesc [i sprijin\ celula nervoas\. Celulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baz\ este identic\ au un nucleu aflat ^n centrul corpului celulei, din corpul celulei se ^ntinde o prelungire mai mare, numit\ axon care la cap\t se ^mparte ^n multe ramuri [i fiecare ramur\ se termin\ cu o „m\ciuc\” terminal\. Pentru sus]inerea sistemului nervos central este nevoie de mult oxigen [i substan]e nutritive, adic\ de o bogat\ circula]ie sanguin\. Creierul [i m\duva spin\rii sunt ap\rate de trei straturi de pielit\ fibroas\ numit\ meninge. Cavit\]ile interioare ale creierului [i al m\duvei spin\rii sunt umplute cu un lichid – lichidul cefalorahidian, care are rol de a amortiza traumatismele provocate din exterior. TORACELE INIMA pompeaz\ sânge ^n ^ntregul corp, asigurând oxigen [i hran\ organelor [i ]esuturilor, aproximativ de m\rimea unui pumn este situat\ ^n partea superioar\ a corpului, ^n spatele cutiei toracice, fiind aproape ^nconjurat\ de pl\mâni. Inima nu este o simpl\ pomp\; ea este alc\tuit\ din dou\ pompe a[ezate una lâng\ cealalt\, fiind separate de un perete gros [i rezistent numit sept. Cele dou\ p\r]i bat ^n armonie una cu cealalt\, partea din stânga a inimii pompeaz\ sânge cu un con]inut sc\zut de oxigen spre pl\mâni, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. ~n pl\mâni sângele colecteaz\ o rezerv\ nou\ de oxigen, apoi se ^ntoarce ^n partea stâng\ a inimii prin intermediul venelor pulmonare. Partea stâng\ a inimii este mai mare decât cea dreapt\ [i are multe fibre musculare. De aici sângele cu oxigen este transportat prin aort\ ^n tot corpul pân\ la degetele de la mâini [i picioare. Dup\ ce are loc schimbul de gaze, sângele se ^ntoarce la inim\ prin vene, apoi trece ^n cavitatea dreapt\ de unde va fi trimis la pl\mâni. Fiecare din cele dou\ cavit\]i ale inimii este bicameral\; camera superioar\, asem\n\toare cu o pung\ groas\ [i elastic\ - atriu – are func]ia unei „camere de a[teptare” pentru sânge; camera inferioar\ are pere]i mai gro[i [i mai multe fibre musculare – ventricul – produce presiunea necesar\ pentru ca sângele s\ fie expulzat ^n artere. ~ntre fiecare atriu [i fiecare ventricul se afl\ o valv\. Valvele determin\ sângele s\ circule ^n direc]ia corect\, de asemenea exist\ valve la fiecare ventricul, prin care sângele p\trunde ^n arterele principale: valva pulmonar\ ^n dreapta (spre pl\mâni) [i valva aortic\ ^n partea stâng\. Faza de contrac]ie se nume[te sistol\. ~n aceast\ faz\ ventriculele se contract\ puternic, for]ând sângele s\ curg\ ^n artere prin valva pulmonar\ [i aortic\. Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sânge, inima ^i pompeaz\ f\r\ oprire ^ntr-un circuit ne^ntrerupt. Mu[chiul care alc\tuie[te masa inimii – mu[chiul cardiac sau miocard nu obose[te niciodat\, se contract\ f\r\ oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. ~n timp ce pompeaz\ inima devine mai mare iar apoi mai mic\ la fiecare b\taie, mi[c\rile sunt line datorit\ ^nveli[ului alunecos [i umed – pericard. Interiorul inimii este protejat de sângele ce curge prin el cu presiune mare de un ^nveli[ special – endocard. Vasele capilare duc sângele ^n fiecare parte a mu[chiului inimii. Inima are propriile vase de sânge numite artere coronariene, care se ramific\ din artera principal\ - aorta - ^naintea intr\rii ^n inim\. PL|MÂNII sunt dou\ organe moi de culoare roz, a[ezate ^n cavitatea toracic\ [i fiecare pl\mân este acoperit de pleur\. Pleura este alc\tuit\ din dou\ foi]e, ^ntre cele dou\ foi]e se afl\ cavitatea pleural\, ^n care se g\se[te o mic\ cantitate de lichid care ajut\ la mi[c\rile pl\mânilor ^n timpul respira]iei. Pl\mânul stâng este mai mic decât cel drept, deoarece ^n partea stâng\ se afl\ inima. El este ^mp\r]it printr-un [an] adânc ^n doi lobi, iar pl\mânul drept este ^mp\r]it de dou\ [an]uri ^n trei lobi. Lobii sunt ^mp\r]i]i ^n lobuli. Ultimele ramifica]ii ale bronhiilor se transform\ ^n bronhiole, care p\trund ^n lobulii pulmonari. Acinii pulmonari sunt unit\]i morfo-func]ionale ale lobulilor pulmonari. O alveol\ pulmonar\ are form\ de cup\ [i reprezint\ unitatea func]ional\ a pl\mânilor. Este format\ dintr-un epiteliu unistratificat [i este ^nconjurat\ de o re]ea de fibre elasice, ^n care se afl\ numeroase capilare. SISTEMUL RESPIRATOR asigur\ p\trunderea aerului ^n organism cu un con]inut optim de oxigen, necesar ^ntre]inerii vie]ii. Aerul inspirat ajunge prima dat\ ^n c\ile respiratorii superioare, apoi ^n cavitatea bucal\ [i nazal\. Cavitatea nazal\ este c\ptu[it\ cu p\r moale [i atât epiteliul cavit\]ii nazale cât [i cel al cavit\]ii bucale este acoperit de mucoas\. C\ile respiratorii se continu\ cu un organ scurt, activitatea laringelui, care se continu\ cu traheea. Aceasta se desparte ^n bronhiile principale intrând ^n pl\mâni se ramific\ ^n fiecare lob pulmonar ^n bronhii lobare. La respira]ie particip\ mu[chii intercostali [i mu[chiul dintre cavitatea abdominal\ [i torace, diafragma. Pentru ca aerul s\ intre ^n pl\mâni este necesar ca presiunea din ei s\ fie mai mic\ decât cea de afar\. La inspirare diafragma se contract\ [i mu[chii intercostali ^mping coastele ^n fa]\, mai sus m\rind capacitatea pl\mânilor, ^n urma presiunii mai mari, aerul umple spa]iul disponibil din pl\mâni. Inspira]ia [i expira]ia sunt involuntare, controlate de un grup de celule nervoase, aflate ^n bulbul rahidian. ABDOMEN SISTEMUL DIGESTIV Digestia are loc ^ntr-un tub lung de 9m ,^n tubul digestiv care ^ncepe cu cavitatea bucal\, pe aici intr\ hrana, [i se termin\ cu rectul, pe aici se ^ndep\rteaz\ substan]ele neasimilate. P\r]ile principale sunt: cavitatea bucal\, faringele, esofagul, stomacul [i intestinele. Gura, prima por]iune a tubului se afl\ ^n cavitatea bucal\. Aici are loc cele mai importante subprocese ale digestiei, ^ncepând descompunerea moleculelor mari ^n molecule mai mici, dizolvabile. Cavitatea bucal\ este separat\ de fosele nazale prin bolta palatin\, alc\tuit\ din palatul dur [i v\lul palatin. Limba este un organ musculos, alc\tuit dintr-o r\d\cin\ [i un corp liber. Din]ii sunt organe dure, fixate ^n cavit\]i numite alveole dentare. Colul face leg\tura dintre coroan\ [i r\d\cin\. ~n consumarea alimentelor un rol important ^l au din]ii. ~n partea din fa]\ opt incisivi(patru ^n dantura superioar\, patru ^n cea inferioar\); patru canini (câte unul ^n partea superioar\ [i inferioar\, pe ambele laturi); opt premolari [i doisprezece molari. Saliva este secretat\ de trei perechi de glande salivare. ~n faringe esofagul se ^ncruci[eaz\ cu c\ile respiratorii. Esofagul este o conduct\ musculo-membranoas\ ale c\rei capete sunt ^nchise de ni[te inele musculoase. STOMACUL este un sac ^n form\ de J, asem\n\tor cu cimpoiul [i se ^mparte ^n trei p\r]i func]ionale: gura stomacului – cardia, fundul stomacului [i por]iunea terminal\. Aceste p\r]i produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlat\ ^n mare parte de nervi [i ^n parte de hormoni. PANCREASUL exocrin secret\ sucul pancreatic(un lichid limpede [i incolor), care este condus prin dou\ canale ^n duoden. Situat ^n spatele stomacului, imediat sub acesta, seam\n\ cu o sticl\ culcat\. Pancreasul ^ncepe s\ produc\ sucul imediat dup\ ce hrana a fost introdus\ ^n gur\. O alt\ func]ie principal\ a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni pancreatici, insulina [i glucagonul. VEZICA BILIAR| este un sac ^n form\ de par\ ata[at de partea de jos a ficatului, func]ia ei fiind de a depozita bila care se produce ^n ficat [i de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid galben-verzui, având ^n compozi]ia sa ^n cea mai mare parte ap\, plus colesterol, s\ruri biliare [i acizi biliari. Bila se elimin\ prin canalul biliar comun ^n duoden unde se amestec\ cu chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bil\ pentru a digera gr\simile. FICATUL cea mai mare gland\(1,5-2kg) este situat ^n partea dreapt\ superioar\ a abdomenului, sub diafragm\. Pe fa]a superioar\ a ficatului se observ\ lobul drept [i lobul stâng. Lobul drept este mai mare , ocupând toat\ partea dreapt\ de sus a abdomenului. La exterior exist\ o capsul\ conjuctiv\ - fibroas\ din care pornesc spre interior pere]i, care separ\ ficatul ^n lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bil\, care alimenteaz\ ^n permanen]\ vezica biliar\. Este un adev\rat centru de reciclare, ^n special pentru globulele sanguine ro[ii moarte. Durata normal\ de via]\ a globulelor sanguine ro[ii este de aproximativ 100 zile. INTESTINUL SUB}IRE este partea din tubul digestiv care face leg\tura dintre stomac [i intestinul gros. Este un tub elastic [i moale de mu[chi [i membrane intestinale, care st\ strâns r\sucit ^n cavitatea abdominal\, [i care ^ntins poate ajunge la o lungime de 6m. ~n intestinul sub]ire se disting trei p\r]i: duodenul, jejunul [i ileonul. Duodenul are forma literei C [i este a[ezat ^n spatele abdomenului prin mu[chiul peritoneal, celelalte p\r]i fiind acoperite de peritoneu numai pe fa]a lor anterioar\. INTESTINUL GROS are o lungime de 1,5m [i o l\]ime de 6,5 cm. Este ^mp\r]it ^n 4 sec]iuni principale: cecum, colon, rect [i canalul anal. Prima por]iune a intestinului gros este colonul, care ^ncepe ^n partea dreapt\ a abdomenului. Ileonul se vars\ ^n colon deasupra cap\tului s\u inferior. Segmentul ^nchis de sub aceast\ jonc]iune – cecum, de forma unei pungi din care se prelunge[te apendicele. Colonul traverseaz\ abdomenul pe sub stomac, ^nainte s\ se curbeze din nou brusc ^n jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se nume[te rect- o por]iune de trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termin\ ^n canalul anal. RINICHII sunt situa]i ^n partea dorsal\ a abdomenului, ^n spatele stomacului [i ficatului, de o parte [i de alta a [irei spin\rii, proteja]i de coastele inferioare(rinichiul stâng mai sus decât cel drept). Fiecare rinichi are o lungime de aproximativ 10cm, o l\]ime de 6cm [i cânt\re[te circa 150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale, care transport\ sângele spre rinichi [i prin vena renal\, care transport\ din rinichi sângele filtrat [i cur\]at. Rinichiul este acoperit la exterior de o capsul\ fibroas\, sub care se g\sesc dou\ zone: zona cortical\ (de culoare brun-g\lbuie, la exterior) [i zona medular\ (de culoare ro[u-^nchis, la interior). Piramidele renale sunt alc\tuite din tuburi colectoare [i vase de sânge. Unitatea structural\ [i func]ional\ a rinichiului este nefronul. Artera renal\ se ramific\ pân\ la nivel de arteriole, care p\trund câte una ^n capsula nefronului [i formeaz\ glomerulul. Pelvisul renal se continu\ cu uretrele. Uretrele sunt conducte (25-30cm) care ies din partea concav\ a fiec\rui rinichi. VEZICA URINAR| este un organ cavitar, ^n care se depoziteaz\ urina, situat\ ^n partea inferioar\ a cavit\]ii abdominale. Peretele muscular are trei straturi de mu[chi [i este c\ptu[it cu o mucoas\ cutat\. Uretra, aflat\ ^n continuarea vezicii urinare, este canalul de evacuare a urinei ^n mediul extern. SISTEMUL REPRODUCTIV Cuprinde organele sexuale femeie[ti [i b\rb\te[ti. Celulele sexuale sunt spermatozoidul [i ovulul. Organele sexuale b\rb\te[ti sunt: dou\ testicule, conductele(spermiducte) ce transport\ lichidul spermatic cu spermatozoizii, glande anexe [i organe genitale externe. Testiculele sunt organe ovoidale a[ezate ^ntr-un ^nveli[ denumit scrot. Acestea produc la pubertate un num\r foarte mare de spermatozoizi [i hormoni sexuali masculini. Spermatozoidul ajuns la maturare se nume[te spermatocit primar. Fiecare spermatozoid are o coad\ format\ din fibre cilindrice, care print-o mi[care vibratorie, ^l pune ^n mi[care. Capul se g\se[te ^n partea superioar\ a corpului ce con]ine enzime. Enzimele sunt necesare pentru a asigura energie spermatozoidului matur. Spermatozoidul matur este prea mic pentru a fi vizibil cu ochiul liber. Uretra este un canal situat ^n interiorul penisului. Spermatozoizii sunt trecu]i ^n vagin prin intermediul unui fluid, numit lichid seminal (sperm\). Spermatozoizii trebuie s\ petreac\ un anumit timp ^n copul femeii, ^nainte ca ovulul s\ poat\ fi fecundat, dar un singur spermatozoid va ajunge pân\ la ovul. Organele sexuale femeie[ti sunt: ovarele, trompele uterine, uterul, vaginul, glandele anexe [i organe genitale externe. Ovarele sunt dou\ organe ovoidale, situate ^n partea inferioar\ a cavit\]ii abdominale. Aceste organe produc celule sexuale femeie[ti numite ovule [i hormoni sexuali femeie[ti. Ovarele, gonadele feminine, ^n care ovulul ^ncepe procesul de maturare, sunt situate la cap\tul unei perechi de canale, numite trompe uterine. Acestea conduc c\tre uter. Uterul este un organ musculos, cavitar, ^n form\ de par\, care se termin\ cu vaginul. Peretele uterului – perete muscular – este c\ptu[it cu o mucoa\, care sufer\ modific\ri ciclice, lunare. Ea se elimin\ cu pierdere de sânge [i se reface la fiecare ciclu. Glandele anexe femeie[ti sunt reprezentate de dou\ glande mamare asamblate ^n mamele, care au rolul de a secreta laptele necesar cre[terii copilului. Ovarele [i testiculele sunt organe care produc celulele sexuale sau game]ii. Func]ionarea ovarelor este ciclic\, iar a testiculelor este permanent\. Elaborarea de noi spermatozoizi continu\ toat\ via]a. Ovarele posed\ ^nc\ de la na[tere un „stoc” de ovule, care nu pot s\ se re^noiasc\.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.