Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Conifere



Conifere

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 231 ori.


Cauta referat dupa: conifere


Descriere referat:
P?DURILE DE CONIFERE P?durea de conifere este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupând o fâ?ie lat? de aproximativ 1.300 km în emisfera nordic?. Arborii ve?nic verzi de pe aceast? arie întins? cresc acolo unde este prea frig pentru p?durile de foioase, dar prea cald pentru tundr?. P?durile de conifere care apar în mod natural se g?sesc în emisfera nordic?. Nu exist? p?duri de conifere în emisfera sudic? deoarece continentele sudice nu se extind îndeajuns de departe spre sud. Din aceast? cauz? acolo nu exist? o vegeta?ie comparabil?. P?durile din Noua Zeeland?, Tasmania ?i sudul Americii de Sud sunt p?duri tropicale temperate, care includ ?i conifere. Pentru ca o p?dure sau un ?inut împ?durit s? fie considerat p?dure de conifere, trebuie s? con?in? conifere în propor?ie de cel pu?in 80 %. O fâ?ie de arbori P?durile de conifere formeaz? o fâ?ie din Scandinavia spre est peste fosta Uniune Sovietic? spre nordul Chinei, pu?in spre nord de Cercul Polar de Nord ?i spre sud de linia de latitudine de 50° în China. Întinderi semnificative de p?duri de conifere apar ?i de-a lungul lan?ului muntos Himalayan, în Georgia (CSI) precum ?i în Alpi ?i în Pirinei (Europa). În Europa de Nord vegeta?ia natural? original? de conifere se întinde dinspre est spre vest, în cea mai mare parte spre nord de linia de latitudine 40° ?i spre sud de golful Hudson, dar ajungând doar pu?in la nord de Cercul Polar de Nord în Teritoriile de Nord-Vest ?i în Alaska. Se mai întâlnesc întinderi semnificative de vegeta?ie de conifere în sud de-a lungul Mun?ilor Stânco?i de pe Coasta de Vest ?i spre vest de preriile centrale. P?durile de conifere sunt legate în nord de tundra alpin? ?i de de?erturile de ghea??, iar în sud, în Asia, de step? ?i de de?ert. Taigaua are diferite semnifica?ii. Cuvântul „taiga” adesea denume?te p?dure de conifere. Pentru unii taigaua este îns??i p?durea de conifere. Pentru al?ii ea reprezint? grani?a nordic? dintre p?dure ?i tundr?, numit? ?i p?dure de licheni, reprezentat? de genuri de licheni precum Cladonia, Romalina ?i Xanthoria. Aceast? grani?? nordic? a p?durilor este deschis?, adesea ca un parc, având copaci izola?i ?i tundr? pe marginea p?durii. Acest tip de teren este un habitat ideal pentru via?a s?lbatic?. Tipuri de p?duri Exist? dou? tipuri de p?duri naturale de conifere în lume: tipul boreal ?i cel montan. P?durea boreal? este circumpolar? ?i este o p?dure temperat? rece dominat? de conifere. P?durea montan? se g?se?te la latitudini tropicale ?i mijlocii, precum Mun?ii Himalaya ?i Mun?ii Stânco?i. În p?durea boreal? din America de Nord ?i Asia exist? mult mai multe alte specii de plante decât în zona european?. Principalele grupuri de conifere întâlnite în p?durile de conifere sunt clasificate în func?ie de acele lor. De exemplu, pinii (Pinus) au ciorchini de ace lungi, iar brazii (Abies), molizii (Picea) ?i ienuperii (Juniperus) au ace mai scurte ?i mai ascu?ite. Tuia (Thuja), chiparo?ii (Cupresus) ?i fal?ii chiparo?i (Chamaecyparis) au frunze ce s-au transformat în solzi. Adapt?ri la frig Coniferele sunt bine adaptate la condi?iile ostile din nord, unde timp de ?ase pân? la nou? luni din an temperatura este sub 6°C. Ramurile lor sunt l?sate în jos, permi?ând z?pezii, care este în medie între 380-635 mm pe an, s? cad? f?r? a provoca daune structurii arborilor. Frunzele lor sunt transformate în ace sau solzi ?i sunt impregnate cu r??in?, care împiedic? înghe?area celulelor. Zada (Larix) din Europa ?i Pseudolarix din Asia sunt excep?ii printre conifere, ele având frunze c?z?toare ?i acele lor c?zând în fiecare an. Majoritatea coniferelor rezist? la vânt, pentru c? au fibre relativ spongioase care le permit s? se îndoaie ?i s? se clatine f?r? a se rupe. Aceast? tr?s?tur? este cel mai bine vizibil? la arborii sequoia uria?i ?i la arborii sequoia ro?ii (Sequoiadendron giganteum ?i respectiv Sequoia sempervirens), care au ?i scoar?? rezistent? la incendii. Acest lucru este extrem de util, deoarece incendiile cuprind în mod regulat p?durile de conifere. Scoar?? rezistent? la incendii au ?i pinii albi (Pinus albicaulis) ?i pinii mari (Pinus banksiana). Nu to?i arborii sunt proteja?i împotriva incendiilor. Îns? unii arbori, de?i sunt distru?i, pot profita de pe urma incendiului. Pinul cu noduri (Pinus attenuata) are conuri care pot fi deschise numai la foc. Atunci când conurile, vechi de pân? la 30 de ani, sunt înc?lzite într-un incendiu de p?dure, semin?ele sar afar? ?i germineaz? în r?m??i?ele bogate în carbon ale incendiului. Noile r?saduri, care cresc repede, acoper? stratul de culoare închis? de la solul p?durii cu verdea??. Astfel în timp ce copacii de la care au provenit conurile sunt distru?i, puie?ii lor r?sar din cenu??. Solul p?durilor de sub conifere tinde s? fie acid, pentru c? aici se adun? acele r??inoase ?i lipse?te descompunerea ?i reciclarea substan?elor nutritive, caracteristica p?durilor mai deschise de foioase. Exist? o gam? special? de plante care se ivesc din patul de ace de pini, precum crucea voinicului (Hepatica) cu florile sale albastre, sau deget?ru?ii (Soldanella sp), îndeosebi în poieni ?i la marginile p?durilor. Petice de mu?chi Sphagnum acoper? suprafe?e mari de p?mânt iar pedicu?ele verzi (Lycopodium sp) ?i ferigile stau pe trunchiurile copacilor c?zu?i. Ramurile mai joase ?i lemnul vechi al pinilor nu g?zduiesc doar ferigi, mu?chi ?i alge, ci ?i plante cu flori, precum afinul (Vaccinium sp) ?i curpenul alpin (Clematis alpina). Umiditatea p?durii de conifere atrage ?i ciuperci precum buretele puturos (Phallus impudicus), al c?rui miros nepl?cut inund? majoritatea p?durilor de pini. Ciuperca conopid? (Sparassis crispa) se g?se?te de asemenea în mod obi?nuit la solul p?durilor crescând printre acele de pini. O alt? plant? de p?dure interesant? care are o form? ciudat? este cuibul galben sau pipa olandezului (Hypotropa hypopitys), cu florile sale viu colorate. Cre?tere în tot timpul anului Deoarece coniferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile s? continue fotosinteza ?i cre?terea tot timpul anului, folosind pu?ina energie luminoas? disponibil?. Acest lucru la confer? un avantaj în aceste condi?ii, comparativ cu plantele cu frunze c?z?toare. R?d?cinile lor nu sunt adânci, ceea ce este esen?ial pentru c? straturile mai adânci de p?mânt sunt permanent înghe?ate. Acest strat înghe?at de adâncime se nume?te pergelisol ?i poate fi gros de pân? la aproximativ 550 m fiind vechi de mai multe mii de ani, a?a cum s-a descoperit în Alaska, care este acoperit? de sol permanent înghe?at în propor?ie de 85 %. Solul permanent înghe?at acoper? de asemenea dou? treimi din masa de uscat a Siberiei ?i a Rusiei, care este de 10 milioane de km2. În general, în p?durile de conifere se g?sesc numeroase animale s?lbatice, dar num?rul speciilor este relativ redus. P?durea de conifere aparent inospitalier? între?ine un num?r mare de elani / elani americani (Alces alces) ?i reni / caribu (Rangifer tarandus), care apar ambii în America de Nord, Europa ?i Asia. Amândoi se hr?nesc cu plante: elanii se hr?nesc cu plante de p?dure în timpul iernii ?i cu plante acvatice în timpul verii, iar caribu vara se hr?nesc cu ierburi ?i iarna cu licheni. Mediul relativ lipsit de poluare al p?durii boreale încurajeaz? cre?terea abundent? a lichenilor pe copaci ?i la sol, ?i astfel asigur? cantit??i generoase din hrana necesar? pentru caribu. Cu un regim bun, un caribu mascul perfect matur poate s? ating? în?l?imea de 2,1 m, s? cânt?reasc? 817 kg ?i s? aib? coarne de 23 kg. În p?dure mai tr?iesc ?i ur?i, pe ambele continente, precum ?i lupi ?i linc?i pr?d?tori, ?i castori, veveri?e ?i lemingi ierbivori. Un mamifer mare, unic în p?durile Americii de Nord, este puma, sau leul argintiu (Felix concolor), foarte mult persecutat în trecut deoarece în SUA exista o recompens? pentru vânarea lui. În regiunea asiatic?, animalul tipic al p?durilor este tigrul siberian (Panthera tigris altaica), dar popula?ia sa scade periculos. Poate cel mai r?spândit ?i mai evident mamifer mic din p?durile de conifere ale lumii este veveri?a (Sciurus vulgaris) care se hr?ne?te cu semin?ele conurilor de pin l?sând în urm? movile de resturi de conuri care indic? prezen?a c?m?rii sale. Insecte de p?dure Insectele abund? în p?durile de conifere în timpul prim?verii ?i al verii, ele hibernând sub forme inactive în timpul iernii. Furnicile, precum furnica ro?ie (Formica rufa), construiesc cuiburi mari din ace, uneori înalte de 1 m, ?i se scald? afar? în lumina soarelui de var?. Cel mai r?spândit fluture în p?durile de conifere ale lumii este fluturele Camberweell (Nymphalis antiopa), care hiberneaz? în forma sa matur? ?i se înmul?e?te pe s?lcii. Este un fluture mare ?i atr?g?tor, u?or vizibil în timp ce st? la soare ?i zboar? prin poieni ?i pe poteci. Fluturii inelu?, dintre care se cunosc mai mul?i din genul Erebia, apar în regiunile mai deschise de p?duri de conifere ?i în regiunile de margine. Ace?tia sunt în general fluturi de culori închise cu tente de ro?cat, îmbr?ca?i adecvat în culori sumbre pentru a absorbi pu?ina c?ldur? pe care o ofer? soarele la aceste latitudini nordice. Unii dintre fluturii alpini sunt extrem de inactivi, adunându-se în gropi „calde” orientate spre sud ?i chiar târându-se la sol în loc s? zboare, pentru ca vântul s? nu îi împing? departe de habitatul lor. Solurile p?durilor de conifere sunt mai s?race în specii decât solurile p?durilor de foioase. Acest lucru se datoreaz? faptului c? solul p?durii de conifere este adesea de culoare închis? ?i ?tears?, cu lumin? pu?in? ?i f?r? un strat de arbu?ti. F?r? o gam? larg? de plante s?lbatice cu care s? se hr?neasc?, nu vor exista insecte. Insectele, care sunt o surs? important? de hran? pentru multe alte animale, nu sunt atrase de locurile întunecoase, astfel încât singurul grup de insecte reprezentat aici sunt gândacii, ale c?ror larve g?uresc lemnul c?zut ?i aflat în descompunere. P?s?ri de p?dure Pinii b?trâni goi pe din?untru sunt gazde pentru cioc?nitoare ?i pentru bufni?e, cioc?nitoarele g?sind destule larve de gândaci pentru a hr?ni o familie întreag?. În America de Nord, atât ra?a de p?dure (Aix sponsa) cât ?i ra?a lui Barrow (Bucephala islandica) cuib?resc în copaci, cea din urm? adesea alegâdu-?i vechile cuiburi ale cioc?nitoarelor. Coronamentul p?durilor este un loc mai bun pentru p?s?ri, pentru c? fructele coniferelor – conurile care con?in semin?e – sunt adesea prezente aici. P?s?rile care au ciocurile specializate în spargerea nucilor ?i desfacerea semin?elor, precum forfecu?a (Loxia curvirosrta) ?i diferi?ii pi?igoi (Parus sp), adesea se deplaseaz? în grupuri ?i stoluri mici. Atunci când forfecu?ele î?i hr?nesc puii, ele regurgiteaz? sute de semin?e pe care le-au înghi?it în timp ce c?utau hran? în coronamentul p?durii. Omul ?i p?durile P?durile de conifere ale lumii au fost ini?ial zone de vegeta?ie care au evoluat prin procese exclusiv naturale. Omul continu? s? exploateze aceste habitate naturale, astfel încât majoritatea acestor regiuni sunt acum afectate de t?ieri ?i defri??ri, cunoscute sub numele de desp?durire. Desp?durirea are loc din mai multe motive: pentru eliberarea terenului în scopul agriculturii, pentru comercializarea cherestelei valoroase ?i pentru eliberarea locului pentru case ?i infrastructuri rutiere. URSS-ul (înainte de a se destr?ma) con?inea 20 % din lemnul în picioare al lumii. Siberia îns??i de?ine 20 % din p?durile lumii, dar în ultimii 20 de ani ?i-a exploatat resursele de p?dure la o rat? alarmant?, pentru cherestea, petrol ?i gaze naturale. De?i silvicultura comercial? nou? este extensiv? în unele regiuni, precum Mun?ii Alpi, nu toate p?durile de conifere t?iate în lume vor fi restaurate (sau împ?durite). În Europa ?i în America de Nord ?inuturile muntoase care în trecut nu au sus?inut conifere au fost acum plantate cu conifere (împ?durire), astfel încât în prezent se g?sesc acolo p?duri de conifere semnificative. ?elul principal al cre?rii p?durilor de conifere este de a produce o ofert? sus?inut? de cherestea pentru fabricarea hârtiei ?i pentru industria de construc?ii. Planta?iile de conifere sunt cultivate de mai multe decenii, iar industria nu a devenit perfect sus?inut?. Aceste noi planta?ii de conifere cu pini, molizi ?i brazi, create de om , adesea cuprinzând blocuri întregi formate dintr-o singur? specie, devin sensibile la boli, la atacurile d?un?torilor ?i la ploi acide. O problem? de natur? ecologic? a cultiv?rii unor întinderi mari dintr-o singur? specie în acela?i loc, ceea ce este contrar proceselor naturale, este c? d?un?torii ca fluturele pinului (Panolis flammea), gândacii de ambrozie (Trypodendron sp( ?i gândacii negri ai pinului (Hylastes) pot provoca adev?rate dezastre: omizile cur??? copacii de acele lor. Pre?ul pl?tit a fost pierderea altor habitate pe socoteala silviculturii, precum ?i sc?derea aferent? a num?rului de specii de animale s?lbatice care fuseser? tipice pentru regiunea respectiv? înainte de transformarea ei. Ultimele r?m??i?e ale p?durii boreale din Sco?ia se v?d în p?durea de pini din Caledonia, pe coasta de vest. Aici, pinul sco?ian (Pinus sylvestris) cre?te în form? nativ?, r?sucit ?i contorsionat odat? cu vârsta. Noile planta?ii de pini sco?ieni din Mun?ii Sco?iei, dup? mai multe decenii, seam?n? oarecum cu vechea P?dure Caledonian?, dar dureaz? mult pân? s? se stabileasc? o varietate larg? de flor? ?i faun? aferent?. P?durile de conifere naturale ?i cele create de om sunt în multe privin?e complet diferite. Ploaia acid? Întinderi mari de p?duri de conifere din Scandinavia ?i centrul Europei au fost distruse de ploaia acid?. Acest lucru se datoreaz? agen?ilor poluan?i dispersa?i din alte p?r?i ale Europei. De cele mai multe ori aerul poluat ajunge cel mai repede în vârfurile muntoase. Cea mai d?un?toare parte a ploii acide, care afecteaz? frunzi?ul coniferelor, este acidul sulfuric care se formeaz? atunci când agen?ii poluan?i ce con?in sulf, proveni?i în mare parte din arderea c?rbunilor, se combin? cu apa de ploaie. Acele pinilor nu rezist? acestui acid. C?deri considerabile de acizi rezult? ?i în urma dren?rii apei de pe terenurile silvice. Dup? ploi toren?iale, aciditatea pâraielor din p?duri poate cre?te alarmant, omorând pe?tii. Ploaia acid? determin? ?i cre?terea acidit??ii lacurilor, omorând cea mai mare parte a animalelor s?lbatice de acolo. Acum exist? eforturi na?ionale ?i interna?ionale pentru oprirea acestei polu?ri.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.