Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Compozitia proteinelor



Compozitia proteinelor

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 128 ori.


Cauta referat dupa: compozitia proteinelor


Descriere referat:
COMPOZI?IA PROTEINELOR Se numesc proteine produ?ii naturali cu structur? macromolecular? care se transform? prin hidroliz? în a-amino-acizi. Se disting pe baz? de solubilitate dou? clase de proteine, proteine insolubile ?i proteine solubile. Cele dintâi, numite proteine fibroase (scleroproteine), se g?sesc în organismul animal în stare solid? ?i au func?iunea de a conferi ?esuturilor rezisten?? mecanic? (proteine de schelet) sau protec?ie împotriva agen?ilor exteriori. Vom men?iona keratina din p?r, unghii, copite, epiderm?, colagenul din piele, oase ?i tendoane, miosina din mu?chi ?i fibrolina din m?tase. Proteinele fibroase se dizolv? numai în acizi ?i baze concentrate. Proteinele solubile sau globulare apar în celule în stare dizolvat? sau sub form? de geluri hidratate. Albuminele sunt solubile în ap? ?i în solu?ii diluate de electroli?i (acizi, baze ?i s?ruri); globulinele sunt solubile numai în solu?ii de electroli?i. Din categoria aceasta fac parte toate proteinele cu propriet??i fiziologice specifice: proteinele din serul sanguin, enzimele, hormonii proteici, anticorpii ?i toxinele. O categorie important? de proteine sunt proteidele sau proteinele conjugate, combina?ii ale unei proteine cu o component? neproteic?. Proteinele insolubile pot fi u?or separate de compu?ii care le înso?esc în organismele animale, a?a c? izolarea lor nu prezint? dificult??i. Proteinele solubile sufer? u?or la înc?lzire, sau sub ac?iunea acizilor, a bazelor ?i a altor compu?i chimici, o transformare numit? denaturare, prin care se pierde de obicei activitatea biologic? specific?. Proteina se extrage, de obicei din materialele biologice în care se g?se?te, cu o solu?ie salin?, mai rar cu dizolvan?i organici cum ar fi glicerina sau acetona, diluate cu ap?. Solu?iile acestea con?in ?i substan?e neproteice; îndep?rtarea acestora se face cu ajutorul dializei. S-a dovedit, prin metoda electroforezei, c? unele proteine (de exemplu albumina din ou, albumina din ser, toxina din semin?ele de ricin), de?i formeaz? cristale unitare, sunt amestecuri de dou? sau mai multe proteine mult asem?n?toare. Toate proteinele con?in elementele: C, H, O, N, ?i S; în unele proteine se mai g?sesc, în cantit??i mici: P, Fe, Cu, I, Cl ?i Br. Con?inutul procentual al elementelor principale este: C 50-52% , H 6.8-7.7% , S 0.5-2.0% ?i N 15-18%. Prin hidroliz?, proteinele se transform? în amino-acizi. Hidroliza proteinelor se poate efectua cu acizi, cu baze sau cu enzime. Hidroliza acid? se efectueaz? prin fierbere îndelungat? (12-48 ore) cu acid clorhidric de 20% sau cu acid formic con?inând HCl. Hidroliza cu hidroxizi alcani sau cu hidroxid de bariu are loc într-un timp mai scurt. Prin hidroliz? se ob?ine un amestec care poate s? con?in? pân? la circa 20 a-amino-acizi. Se formeaz? de asemenea amoniac prin hidroliza grupelor CONH2 ale asparaginei ?i glutaminei. Cel mai vechi procedeu de separare cantitativ? a amino-acizilor, dup? Emil Fischer (1901), const? în esterificarea amino-acizilor cu metanol ?i distilarea frac?ionat? a esterilor. În cel mai bun caz, amino-acizii doza?i nu însumeaz? decât 60-70% din azotul total con?inut în protein?. Examinând rezultatele analitice (vezi tabelul de mai jos) se constat? c? proteinele se deosebesc de al?i compu?i macromoleculari naturali, de exemplu de celuloz? sau amidon, prin marele num?r de unit??i diferite ce intr? în compozi?ia macromoleculelor (20 de amino-acizii, fa?? de o singur? monozaharid?, glucoza). Afar? de aceasta proteinele con?in diferi?i amino-acizii în propor?ii diferite. Unele proteine con?in propor?ii mari din anumi?i amino-acizii, de exemplu colagenul este bogat în glicocol, prolin? ?i hidroxiprolin?, keratina în cistein? ?i hidroxiacizi. CON?INUTUL PROTEINELOR ÎN AMINO-ACIZI (moli de amino-acizi la 105 grame protein?) Albumin? ser (bou) b-Lactoglo-bulin? g-Globulin? ser (om) Miosin? Aldolaz? Insulin? a-Casein? Hemoglo-bin? (cal) Zein? Colagen Keratin? (lân?) Fibroin? (m?tase) Glicocol 24 19 56 25 75 61 38 75 - 350 76 584 Alanin? 70 80 - 73 96 33 42 83 118 106 46 297 Valin? 50 48 83 22 63 84 54 70 30 29 41 37 Prolin? 41 45 70 16 50 25 71 34 91 132 59 9 Fenilalanin? 40 23 28 26 14 48 28 48 36 25 23 9 Serin? 40 38 109 37 63 55 60 54 67 33 98 147 Acid asparagic 82 87 66 67 73 50 64 80 35 47 48 - Acid glutamic 104 120 80 150 78 137 153 56 182 77 96 - Hidroxiprolin? 0 - - - - - - - - 107 - - Amoniac 62 77 79 85 65 126 - 66 211 47 81 - NH2 liber 148 114 100 121 121 72 105 135 18 87 81 6 COOH liber 124 130 67 132 86 61 116 70 6 77 64 0 Moleculele proteinelor sunt construite din catene polipeptidice lungi, în care resturile de a-amino-acizi sunt unite între ele prin leg?turi amidice, CO-NH. H2N – CH – CO – NH – CH – CO ………NH – CH – COOH ÷ ÷ ÷ R R˘ R˘˘ Catenele polipeptidice sunt deci construite din unit??i CH–CO–NH, legate cap la cap ?i se deosebesc numai prin catenele laterale, R, de exemplu: H3C CH3 H2N – C = NH ď CH NH ď ď CH2 CH2SH (CH2)3 ď ď ď H2N-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-COOH ď ď ď CH2 CH2 (CH2)4 ď ď CH2 NH2 ď OH COOH leucin? tirosin? cistein? acid glutamic arginin? lisin? Ca ?i amino-acizii, proteinele pot neutraliza atât acizi cât ?i baze. Ele contribuie la men?inerea unui pH constant în lichidele din organism. În mediu acid proteinele se dizolv? sub form? de cationi, iar în mediu bazic sub form? de anioni. Acestea explic? migrarea proteinei spre catod, în solu?ie acid? ?i spre anod, în solu?ie bazic?, în cursul electroforezei. Din cauza caracterului lor puternic polar, proteinele sunt insolubile în dizolvan?ii organici. În ap?, solubilitatea este minim? la punctul izoelectric ?i ea cre?te atât în regiunea acid? cât ?i în cea bazic?. Cantit??i minime de electroli?i neutri m?resc de asemenea solubilitatea proteinelor. Solubilitatea în ap? a proteinelor se datoreaz? solvat?rii grupelor cu sarcin? ionic?, COO- ?i NH3+. Solvatarea (hidratarea) grupelor polare explic? marile cantit??i de ap? (30 – 60% din greutatea lor) con?inute în proteinele pure, chiar cristalizate. Proteinele fibrilare, cum este gelatina, sufer? o puternic? imbibi?ie înainte de dizolvare ?i formeaz? la r?cire geluri elastice tipice (piftii). Precipitarea reversibil? a proteinelor din solu?ie, cu solu?ii concentrate de electroli?i, salifierea, se datoreaz? tendin?ei puternice a ionilor electrolitului de a se hidrata, apa necesar? pentru aceasta fiind cedat? de protein?. Cercetarea proteinelor cristalizate, cu raze X, a contribuit foarte mult la cunoa?terea structurii moleculelor lor. Se disting patru grade structurale sau niveluri de organizare, deosebindu-se prin complexitatea lor. Acestea au fost numite structuri primare, secundare, ter?iare ?i cuaternare. Structura primar? a unei proteine este determinat? prin num?rul ?i succesiunea specific? a amino-acizilor din catena polipeptidic?. Structurile secundare ale unei proteine sunt stabilite de aranjarea în spa?iu a catenei polipeptidice ?i de leg?turile care se stabilesc între catene. În principiu sunt posibile patru feluri de leg?turi între grupe R apar?inând aceleia?i catene polipeptidice prin care se poate realiza o structur? ter?iar?. La adoptarea ?i men?inerea unei anumite conforma?ii ter?iare contribuie uneori ioni metalici sau, în proteide, grupe prostetice. Mai multe asemenea structuri ter?iare sunt adesea asociate între ele formând agregate mai complicate, numite structuri cuaternare. PROTEINE EXISTENTE ÎN PRODUSELE ALIMENTARE Carnea ?i produsele din carne sunt principalele surse de proteine de calitate superioar?. Con?inutul de proteine variaz? invers propor?ional cu con?inutul de gr?sime, în c?rnurile slabe cantitatea de substan?e proteice fiind maxim? (17…22%) comparativ cu c?rnurile grase. Proteinele intracelulare care formeaz? marea majoritate a c?rnii macre au o structur? amino-acidic? echilibrat?, adecvat? necesarului organismului uman. Proteinele extracelulare din tendoane, cartilagii, fascii, sunt reprezentate mai ales prin colagen ?i elastin?, lipsite de triptofan ?i s?race în ceilal?i aminoacizi esen?iali. Colagenul ?i elastina scad valoarea nutritiv? a ?esuturilor care le con?in. COMPOZI?IA CHIMIC? A C?RNII ÎN FUNC?IE DE SPECIE ?I ZON? ANATOMIC? Regiunea anatomic? Ap? % Proteine % Lipide % Kcal/100 g Bovine Fleic? Antricot Pulp? 61 57 69 19.0 16.7 19.5 18 25 11 247 293 182 Vi?el Cotlet Pulp? 70 68 19.0 19.1 5 12 141 186 Porcine Pulp? Spat? 53 58 15.2 16.4 31 25 344 296 Ovine Piept Pulp? 48 64 12.8 18.0 37 18 384 235 Laptele ?i produsele lactate con?in proteine de calitate superioar?, în medie 3.5% la laptele de vac?, cantit??i ce se concentreaz? de 3.5…8 ori în brânzeturi. COMPOZI?IA MEDIE A LAPTELUI DE VAC? (la 100 cm3) Componente Lapte de vac? Ap? 87.0 g Proteine totale 3.4 g Lipide 3.4 g Acizi gra?i esen?iali 0.1 g Glucide 4.8 g Substan?e minerale 0.8 – 0.9 g Calciu 120 mg Fosfor 90 mg Magneziu 12 mg Sodiu 50 Potasiu 150 Fier 0.05 Cupru 0.02 Vitamina A 80 – 220 UI Vitamina D 3 – 4 UI Vitamina B1 0.040 mg Vitamina B2 0.2 Vitamina B6 0.07 – 0.2 mg Vitamina C 0.5 – 2 mg Oul este singurul aliment care con?ine proteine ?i lipide în cantit??i propor?ionale (13% ?i respectiv 11% pentru oul de g?in?). Amestecul proteinelor albu?ului ?i g?lbenu?ului realizeaz? cea mai valoroas? protein? din punct de vedere nutritiv, cu con?inutul amino-acidic cel mai echilibrat, considerat? proteina etalon pentru aprecierea valorii nutritive a altor surse alimentare de proteine. COMPOZI?IA CHIMIC? MEDIE A OULUI (%) Componente Ou întreg Albu? G?lbenu? Ap? 72.8 86.8 49.9 Proteine (N 6.25) 14.0 12.0 17.0 Lipide 12.0 - 32.0 Glucide 0.3 0.6 - Substan?e minerale 0.9 0.6 1.1 Produsele cerealiere ?i leguminoase contribuie ?i la acoperirea necesarului de proteine. Con?inutul în aceste componente variaz? între 7…12% în produsele cerealiere ?i ajunge la 20…34% la leguminoase. Proteinele componente sunt îns? proteine de clasa a II-a cele din cereale având ca aminoacid limitat lizina ?i cantit??i relativ mici din al?i aminoacizi esen?iali. Din punctul de vedere al valorii nutritive a proteinelor furnizate, soia ocup? cel mai bun loc, cu o pozi?ie intermediar? între cereale ?i produsele de origine animal?, iar porumbul con?ine cea mai deficitar? protein? (zeina). Proteinele sunt inegal distribuite între forma?iunile anatomice ale boabelor, fiind concentrate mai ales în embrion ?i stratul aleuronic. Con?inutul în substan?e nutritive ?i energie a unor produse cerealiere ?i leguminoase (%) Produsul Proteine Lipide Glucide Material fibros Kcal Pâine alb? 7.5 0.4 54 0.5 235 Pâine neagr? 8.0 1.2 48 2.5 230 F?in? alb? 10.0 0.9 74 1.0 354 M?lai 9.4 1.7 72 - 351

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.