Referat Comportamentul social al felinelor



Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 136 ori.




Descriere referat:

Comportamentul social al felinelor Scurta prezentare: De?i m?rimea ?i localizarea pe glob a felinelor difer?, to?i membrii acestei familii au caracteristici comune. Ele se aseam?n? atât din punct de vedere al comportamentului social cât ?i din punctul de vedere al calit??ilor fizice.(De exemplu toate felinele posed? vedere binoculara ce le confer? o acuitate vizual? superioar?, optimizat? pentru vân?toare). Diferen?ele dintre felide au ap?rut ca rezultat al adapt?rii acestora în diferite medii de via??. Astfel se explica diferen?a de colorit, ?i cea de m?rime ?i structur?(De exemplu ghepardul, fiind cea mai rapida felin?, are o structur? mai u?oar? sau felinele mari au din?i mult mai puternici decât cele mici datorit? modului de hr?nire). Felinele dispun de sim?uri ie?ite din comun. V?zul lor este de circa ?ase ori mai puternic decât al omului, putând distinge chiar culori. Rolul de vân?tor de asfin?it ?i de noapte a rafinat miraculos aptitudinile anumitor specii(Astfel ochiul pisicii dispune ?i de o a treia membran? ocular?, ceea ce-i permite s? vad? ?i noaptea în condi?iile unei ilumin?ri foarte slabe). În timpul vân?toarei, felinele nu se bazeaz? doar pe v?zul extrem de ascu?it, cât ?i pe sim?ul tactil ?i auzul deosebit. Mirosul este mai dezvoltat decât cel al omului, având un rol important nu numai la vân?toare cât ?i în întemeierea noilor rela?ii. Sim?ul tactil este deosebit de important în timpul vân?torii, felinele pe lâng? must??i având ?i ni?te peri tactili mai delica?i afla?i pe suprafa?a întregului corp). Comportamentul Social:Felinele sunt ni?te animale solitare, care, spre deosebire de reprezentan?i ai altor specii nu formeaz? haite, sau grupuri în care convie?uiesc sau atac?(exista excep?ii). De obicei puii r?mân în grija mamei, fiind întâlnite cazuri rare unde tat?l puilor particip? la procurarea hranei. Felinele î?i marcheaz? teritoriul, acesta fiind locul de unde î?i procur? hrana. Î Înc?lcarea teritoriului, de c?tre alte animale duce de multe ori la lupte. Astfel de lupte mai au loc ?i între animale de acela?i fel care î?i disput? dreptul asupra unei femele. Comportamentul social al felidelor difer? de la specie la specie. Pentru o analiza mai detaliata vom lua fiecare dintre speciile de feline mai cunoscute. Nume comun: Leu Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: leo Supranumit regele animalelor, leul difer? de celelalte specii de feline prin dimensiuni ?i prin modul de organizare social?. Astfel leii sunt singurele feline cu adev?rat sociale, ce formeaz? grupuri. Aceste grupuri sunt formate dintr-un singur mascul sau o coali?ie de masculi(pân? la 7) si pana la 20 de femele împreun? cu puii. Masculii ap?r? femelele ?i teritoriul de animale str?ine, iar competi?ia pentru ?efie este dur?. Aceasta apar?ine unui mascul pentru aprox. 2-3 ani dar poate diferi în func?ie de puterea coali?iei de lei. Ace?tia folosesc sunete variate, cele mai comune fiind r?getele care pot fi auzite pe o distan?? de 5-6 mile, folosind pentru recunoa?terea membrilor unui grup sau pentru avertizarea altor animale s? nu încalce teritoriul. De obicei femelele particip? la vân?toare, masculii venind dup? ce prada a fost omorât?, ace?tia participând doar în cazul în care este nevoie de for?a lor pentru a pune la p?mânt animale mai mari. În cadrul acestor grupuri de lei, responsabilitatea este împ?r?it? ?i în cazul puilor. Astfel o leoaic? va al?pta ?i puii altei leoaice care face parte din grup. Puii se nasc orbi ?i lipsi?i de ajutor, mai pu?in de jum?tate dintre ei reu?ind s? supravie?uiasc? în primul an. În captivitate leii tr?iesc 25-30 de ani iar în s?lb?ticie circa 12 ani masculii ?i 15-16 femele. Nume comun: Tigru Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: tigris Tigrii sunt feline solitare, dar nu sunt antisociale. Masculii particip? al?turi de femele la hr?nitul puilor. Au fost cazuri în care tigrii s-au socializat, formând grupuri. Au fost v?zute ?i femele cu pui care î?i împart hrana, iar masculii omoar? puii care nu le apar?in. Tigrii vâneaz? între zorii zilei ?i amurg utilizând acelea?i metode pe care le folosesc ?i leii. Rata omorurilor în rândul pr?zilor este de circa 1 la 10-20 încerc?ri. Tigrii m?nânc? animale mari, dar s-au întâlnit multe cazuri în care tigrii atac? oameni Nume comun: Pisica pescar Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Felis (Prionailurus) Specii: viverrinus Pisica pescar are foarte multe tr?s?turi în comun cu pisica s?lbatic?, deci ?i cu str?mo?ul pisicii domestice. Se remarc? agresivitatea ie?it? din comun, fiind cunoscute cazuri în care o pisica pescar a omorât un tigru. Aceast? pisic? este solitar?, cunoscându-se rare cazuri în care masculii au avut grij? de pui. În general aceast? pisic? se hr?ne?te cu pe?te pe care îl „pescuie?te” din râuri, dar ?i cu alte animale pe care le vâneaz? pe înserate. Dup? cum se poate observa din analiza f?cut? pân? acum, felinele sunt animale solitare, care rareori tr?iesc în grupuri. Excep?ie face pisica domestica, care de?i dovede?te aceea?i atitudine solitar?, prezint? ni?te schimb?ri comportamentale datorit? vie?ii duse in preajma omului. Din timpuri imemoriale se ?tie c? pisica în?elege omul. Este atent? ?i la ac?iunile ?i la vorbirea acestuia ?i cu toate c? este mut? se constituie în mare critic. Aceasta nu în?elege sensul tuturor cuvintelor noastre, dar ne în?elege mi?carea corpului ,aude ?i în?elege intensitatea vocii noastre ?i diferitele varia?ii de nuan?e. În lumea pisicilor este absolut necunoscut? ierarhia câ?tigat? prin seria unor lupte ?i b?t?i. În aceasta privin??, pisica se deosebe?te de alte animale, de exemplu, de câine. În via?a câinilor, scara ierarhica joaca un rol important, instinctul de apartenen?? la hait? este foarte puternic, iar haita este capabil? s? se între?in? ?i s? se apere dac? to?i membrii ei se supun unor norme riguroase. Pisica este o fiin?? mai independent?. Vâneaz? singur?, se între?ine singur?, ?i tot singura î?i cre?te puii. Chiar dac? se formeaz? câte o familie mic? din doua trei femele tinere care r?mân cu mama, foarte rar se observ? c? acestea ?i-ar ajuta mama în procurarea hranei pentru pui. Ceea ce omul realizeaz? prin cuvinte ?i gesturi, pisica realizeaz? prin clasificarea urmelor olfactive ?i prin analizarea mirosurilor str?ine. Astfel motanii cu ajutorul urinei î?i marcheaz? teritoriul. Grani?a teritoriului s?u de vân?toare este sfânt? ?i inviolabila, nefiind loc pentru intru?i .Femelele fac acest lucru într-un mod mult mai rafinat: cu ajutorul unor glande mirositoare aflate sub talp? .Motanii se ghideaz? dup? acest parfum în g?sirea femelei, ?i ne?inându-se cont de teritoriul înc?lcat, dese ori au loc b?t?i, timp în care pisica nu le acorda aten?ie. Un alt aspect interesant privitor la comportamentul pisicii este capabilitatea acesteia de a-?i g?si drumul spre cas?. Ceea ce este numit cel de-al ?aselea sim? al pisicii se manifest? într-un mod miraculos. Pisica asociaz? o serie de imagini, mirosuri, reu?ind astfel s? ajung? la locul destina?ie. Privind retrospectiv, putem observa c? de?i toate rasele de feline au pornit dintr-un str?mo? comun, ast?zi difer? atât prin dimensiuni cât ?i prin comportamentul social. Astfel de-a lungul anilor, felinele ?i-au modelat comportamentul pentru a se adapta cat mai bine vie?ii. Dac? era nevoie de mai multa for?? s-au aliat în grupuri, iar daca nu era necesar? împ?r?irea hr?nii, alegeau un mod de via?? solitar. Cât despre domesticire, pisica a dovedit o adaptare optima vie?ii de cas?, modelându-?i comportamentul pentru a se sim?i cât mai bine. Nume comun: Jaguar Clasa: Mammalia Ordin: Carnivora Familie: Felidae Gen: Panthera Specii: onca Jaguarul este solitar ?i î?i desf??oar? viata terestru chiar daca poate sa se urce u?or în copaci. Î?i marcheaz? teritoriul ca majoritatea altor specii de feline prin urin? ?i prin zgârierea copacilor. Ca medii de via?? prefer? p?durile, savanele ?i în general locurile cu acces la surse de ap? proasp?t?, având în vedere c? jaguarul este un înot?tor excelent. Se presupune c? jaguarul a fost un animal de noapte, dar acum î?i desf??oar? activitatea ziua fiind activ 12-14 ore. Jaguarul se diferen?iaz? de alte feline prin modul prinderii prazi: dup? ce este pus la p?mânt, craniul animalului prins este spart de canini jaguarului, demonstrând puterea f?lcilor.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2555
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!