|
COPORTAMENTUL SI ADAPT~RILE ANIMALELOR
{N MEDIUL LOR DE VIA|~
COMPOTRAMENTUL
{ntotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele.
Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau
nevoie sa le cunoasc` mi[c`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu
succes.. {n\elegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare
]i cercet`ri minu\Ioase. Studiul ]tiin\ific al coportamentului animalelor
este denumit etologie
A. Migra\ia
Migra\ia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele
migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de
resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai
calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migra\ii au loc o
dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai pu\in
frecvent. Cu toate c` migra\iile sunt necesare, acestea consum` foarte mult
din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa
m@ncarii sau epuizarea.
1. Migra\ia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum
savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot
timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n func\ie de sezon pentru a folosi
c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece
iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre
tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste
cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic`
re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea\`. {n timpul
migra\iei acestora, ei sunt urma\i de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere
sau bolnave care nu pot \ine pasul cu restul grupului.
2. Migra\ia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele
zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`\i mari de hran` [nspre
zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai
reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz`
oricum [n zone cu mai pu\in` hran`, dar care ofer` mai mult` protec\ie [n
perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare
an [n aceste locuri de reproducere.
Cea mai lung` distan\` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul
[n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n
fiecare an - o c`l`torie dus - [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt
exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghe\a dur` a
m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul
Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare
an.
3 Migra\ia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vie\uitoare
care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre
cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n
aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici,
numite |