|
D
eoarece clonarea ne suscita din ce in ce mai mult atentia, reprezentand
poate cea mai socanta dintre provocarile stiintei contemporane, este util
ca in randurile de mai jos sa tratam in cateva cuvinte fiecare aspect legat
de acest subiect.
In primul rand, ce este clonarea?
P
unctul de plecare pentru orice discutie referitoare la acest subiect il
reprezinta recursul la tehnologia prin care a fost clonata in 1996 oaia
Dolly si prima referinta din vremea respectiva: revista Nature 385, 810-13,
1997. Practic, lucrurile decurg cat se poate de simplu. Aparent... Se
inlatura ADN-ul din nucleul unui ovul luat de la mama-surogat. Acest
material genetic va fi apoi inlocuit de ADN-ul preluat si izolat dintr-o
celula a individului ce urmeaza a fi clonat, iar ovulul, care va contine
astfel numai ADN-ul respectivului, se va divide ca orice embrion normal.
Fiind ulterior reintrodus in uterul mamei. Clonarea mai poate fi privita si
ca un proces de duplicare (si nu de reproducere), in urma caruia rezulta un
material genetic identic, care nu este insa obtinut prin mijloace sexuale.
In cadrul reproducerii sexuate, se petrece combinarea a doua ADN-uri, unul
provenit de la tata, celalalt de la mama, iar in cazul reproducerii
asexuate - asemenea clonarii - nu se perpetueaza decat informatia genetica
a unui singur parinte.
Putina istorie contemporana
S
farsitul secolului XX avea sa fie martorul primului caz de clonare a unui
mamifer, acesta avand loc la Institutul Roslin din Edinburgh, prin
transplantarea nucleului unei celule care apartinea unei oi din rasa Finn
Dorsett in ovulul denuclearizat al unei mame-gazda din rasa de oi scotiene
cu fata neagra. S-a stimulat apoi artificial diviziunea celulara, iar
uterul respectivei oi cu fata neagra a fost purtatorul viitoarei clone.
Dolly reprezinta copia fidela a unei oi Finn Dorsett. Dupa Dolly a urmat
clonarea de vaci, porci, maimute si soareci. Prin clonare se pot obtine
organisme cu calitati "programate". De exemplu, la Institutul Roslin s-au
desfasurat experimente pentru a se ajunge la vaci care sa produca lapte
foarte apropiat, din punct de vedere al compozitiei, de cel uman. Savantii
au luat in calcul si posibilitatea ca prin clonare sa fie inlocuite
animalele de casa care au murit sau sa fie refacute speciile amenintate. Si
de la clonarea animalelor, atentia oamenilor de stiinta s-a indreptat in
mod firesc spre clonarea umana.
Doi cercetatori, unul american, Panayiotis Zavos, profesor la
Universitatea din Kentucky, si unul italian, Severino Antinori, celebru de
cativa ani de zile prin faptul ca a ajutat o femeie de 62 de ani sa ramana
insarcinata, prin implantarea in uter a unui ovul deja insamantat, au
anuntat ca in cel mult doi ani vor realiza prima clonare umana.
Previziu |