Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Clasificare mamifere

Clasificare mamifere

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 233 ori.

Cauta referat dupa: clasificare mamifere

Descriere referat:

Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, �ns?, nu vorbe?te despre superioritatea absolut? �n structura tuturor sistemelor lor de organe. De pild?, aparatul circulator la p?s?ri n-are ostructur? mai pu?in dezvoltat? ca la mamifere. Iar aparatul respirator ?i organele vizuale la p?s?ri sunt chiar mai des?v�r?ite. P?s?rile sunt mai superioare mamiferelor ?i dup? intensitatea proceselor metabolizmului. Superioritatea hot?r�toare a mamiferelor asupra altor animale este condi?ionat? de dezvoltarea considerabil? a creerului, care ajunge la ele la o complica?ie ?i des?v�r?ire extrem de mare at�t din punct de vedere morfologic, c�t ?i din punct de vedere func?ional. Studierea structurii ?i evolu?iei mamiferelor are o mare importan?? pentru �n?elegerea originii omului ?i filogenezei organelor lui. Clasa mamiferelor cuprinde 3200 de specii. �n istoria P?m�ntului mamiferele au ap?rut �naintea p?s?rilor. Din?ii ?i unele oase ale mamiferelor vechi au fost g?site �n straturile care apar?in la �nceputul erei mezozoice. Str?mo?ii lor au fost teriozaurii. Dup? fosilele g?site ne putem da seama, c? primele mamifere au fost animale de m?rimea unui ?obolan. Aceste animale mici ?i, probabil, �nc? foarte nedes?v�r?ite greu rezistau concuren?ei cu reptilele mari. �ns? ele posedau �nsu?iri progresive de structur?, care le d?deau �n procesul filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat des?v�r?irea organelor de respira?ie, circula?iei sangvine ?i mecanizmelor fiziologice, care �ntre?ineau temperatura constant? la un nivel �nalt (homeotermie). Toate acestea, �mpreun? cu dezvoltarea progresiv? a organelor de sim? ?i creerului le-a dat mamiferelor superioritate hot?r�toare asupra reptilelor. Spre sf�r?itul erei mezozoice reptilele au �nceput s? dispar? ?i de la �nceputul erei cainozoice predominau mamiferele. Caracteristica clasei mamiferelor. Corpul mamiferelor, la fel ca ?i la al reptilelor este alc?tuit din cap, g�t, trunchi, coad? ?i membre. �n piele se dezvolt? anexele caracteristice pentru mamifere-p?rul. �nveli?ul de p?r �mpedic? pierderea de c?ldur?, joac? un rol �nsemnat �n �ntre?inerea temperaturii constante a corpului. La fel el ap?r? pielea de leziuni ?i de umezeal?. �n piele se mai afl? glandele sudoripare ?i sebacee. Glandele mamare nu sunt altceva dec�t glande sudoripare modificate. Scheletul axial este alc?tuit din 5 regimuri, ca ?i la reptile. Regiunea cervical? a coloanei vertebrale �ntotdeauna (cu 3 excep?ii) este alc?tuit? din 7 vertebre. Vertebrele toracale, de obicei �n num?r de 12-15 sunt articulate cu coastele. Pe vertebrele regiunii lombare (de la 2 p�n? la 9) se afl? numai rudimentele coastelor. Regiunea sacral? este mai bine dezvoltat? dec�t la reptile ?i este deobicei format? din 4 vertebre concrescute. numarul vertebrelor codale este foarte variat. Creerul, ca ?i la alte vertebrate este alc?tuit din 5 regiuni. Emisferele mari ajung la o dezvoltare superioar?. M?rimea loreste condi?ionat? de proliferarea scoar?ei (cortex) emisferele mari, care devine regiunea superioar? a sistemului nervos central (tipul mamal de structur? a creerului). Anterior de emisferele mari sunt situa?i lobii olfactivi mari. Dezvoltarea acestei regiuni a creerului este condi?ionat? de importan?a mirosului �n via?a mamiferelor. Mezencefalul mamiferelor este relativ mic. El este format nu din 2 lobi ca la organizmele inferioare, dar din 4 (corpii cvadrigemeni), perechea anterioar?-optici ?i posterioar?-auditivi. Asem?n?tor telencefalului se dezvolt? ?i cerebelul. La mamifere el este alc?tuit din partea central?-vermis ?i emisferele cerebelului de dimensiuni mari. Dezvoltarea cerebelului condi?ioneaz? formele complicate de coordonare a mi?c?rilor. Dintre organele de sim? un rol important �n via?a mamiferelor �l joac? organul olfactiv. Cu ajutorul lui mamiferele se orienteaz? �n spa?iu-�?i caut? hran?, percep apropierea du?manului, g?sesc femelele. Organul vizual are o structur? mai simpl? dec�t la p?s?ri. Multe dintre mamifere nu posed? vedere cromatic? (c�inele). Acomodarea este realizat? la ei numai prin schimbarea formei cristalului. Organul auditiv este alc?tuit din 3 regiuni-urechea exterioar?, medie ?i cea intern?. Urechea extern? este format? din canalul auditiv extern ?i pavilionul urechii. Corpul mamiferelor spre deosebire de celelalte vertebrate, este �mp?r?it de diafragm? �n cavitatea toracal? ?i cavitatea abdominal?. Aparatul digestiv, format din acelea?i organe, ca ?i la reptile, are o dezvoltare mai superioar?. Din?ii sunt diferen?ia?i. Ei se �mpart �n incisivi (incisivi), canini (canini), premolari (praemolares) ?i molari (molares). Structura din?ilor are o mare importan?? �n sistematica mamiferelor. Se obi?nuie?te ca num?rul din?ilor la mamifere s? fie exprimat prin formula dentar?. �n aceast? formul? tipurile de din?i se �nseamn? cu prima liter? din denumirea lor latin? (i-incisivi, c- canini, p- premolari ?i m- molari), apoi �n form? de frac?ie se scrie num?rul din?ilor de pe o parte a macsilarului superior ?i inferior. Dup? semnul de egalitate se scrie num?rul general de din?i. Asa dar, formula dentar? a omului poate fi �nscris? �n felul urm?tor- i 2/2 c 1/1 p 2/2 m 2/3=32. Formula dentar? la iepurele de cas?- i 2/1 c 0/0 p 3/2 m 3/3=28. Stomacul la mamifere const? din regiunea l?rgit? cardial?, care se une?te cu esofagul ?i din por?iunea piloric?, care trece �n intestinul duodenal ?i din por?iunea desp?r?it? de el-pilor (pylorus). La unele mamifere stomacul este format din 3 p?r?i (cetaceele) sau din 4 p?r?i (rumeg?toarele). Intestinul sub?ire ?i cel gros sunt diferen?iate �n sectoare. La limita dintre intestinul sub?ire ?i gros se afl? cecul. Cecul la animalele erbivore joac? un rol �nsemnat �n digestie, �n el, cu participarea bacteriilor, se petrece mistuirea celulozei. La cai ?i la iepurele de cas? este mai mare dec�t stomacul. La carnivore ?i primate cecul s-a redus ?i apendicele vermicular prezint? un rudiment al organului digestiv c�ndva foarte �nsemnat. Spre deosebire de toate celelalte vertebrate la mamifere (�nafar? de monotremate) lipse?te cloaca ?i intestinul rect se deschide la exterior prin orificiul anal. Aparatul respirator este cu mult mai bine dezvoltat dec�t la reptile. Bronhiile principale, �ntr�nd �n pl?m�ni, se ramific?, form�nd un arbore bronhial compus din bronhii de ordinul 2, 3, ?.a. De la cele mai mici bronhii se ramific? bronhiolele cu pere?i sub?iri, pe capetele finale ale c?rora se afl? acinele-raceme (ciorchine) de vezice pulmonare-alveole. Prin pere?ii lor trec capilare sangvine. Suprafa?a general? a numeroaselor vezice pulmonare, prin care se petrece schimbul de gaze dintre aer ?i s�nge, este mult mai mare la mamifere dec�t la reptile. �n aparatul circulator al mamiferelor, la fel ca la p?s?ri, vasele circula?iei mici sangvine sunt complect desp?r?ite de vasele circula?iei mari. Inima este �mp?r?it? de peretele desp?r?itor �n jum?tatea st�ng? arterial? ?i dreapt? venoas?. Circula?ia mare a s�ngelui se �ncepe cu un vas-arcul aortei (st�ng), care duce s�nge pur arterial. Circula?ia mic? se �ncepe de la ventriculul drept cu artera pulmonar?. Bifurc�ndu-se �n ramura dreapt? ?i st�ng? ea duce s�ngele venos la pl?m�ni. Din pl?m�ni s�ngele arterial trece prin venele pulmonare ?i se vars? �n atriul st�ng. Aparatul excretor al mamiferelor, ca ?i la reptile, este prezentat prin rinichii metanefrotici, de la care pornesc ureterele ce se deschid �n vezica urinar?. Glandele genitale ale masculului-testicelele-se dezvolt? �n cavitatea abdominal?, cu timpul ele se permut? �n proeminen?a exterioar? �n form? de sac-scrot (scrotum). Scrotul comunic? cu cavitatea corpului prin canalul inginal, care la formele superioare se cicatrizeaz?. La testicul se alipe?te anecsa-epididimul. Vasele deferente (canalele lui Volf) la mamifere se vars? nu �n cloac?, dar �n sinusul uro-genital izolat de ea, legat cu vezica urinar?. De la sinus porne?te canalul urinar. Sunt prezente glandele anexale-vezicile seminale ?i prostata. Glandele genitale ale femelei sunt ovarele pare. C?ile genitale la formele inferioare sunt prezentate printr-o pereche de tuburi, fiecare din ele const? din 3 p?r?i-oviduct (tuburile lui Falope), uter ?i vagin. Marsupialele posed? 2 oviducte, 2 utere ?i 2 vagine. Pe m?sura trecerii la organizme mai superior organizate capetele posterioare ale tuburilor genitale se contopesc ?i formeaz? sectoare impare. La primate ?i om r?m�n pare numai oviductele, pe c�nd uterul ?i vaginul devin impare. Prezen?a uterului, �n care are loc dezvoltarea uterin? a f?tului constituie una din particularit??ile ale mamiferelor. Privire asupra clasei.(Clasa mamiferelor se divide in trei subclase.) Subclasa Prototerienilor. Acestea sunt mamifere str?vechi care au ap?rut la �nceputul erei mezozoice (perioada triasicului). Din speciile ce tr?iesc �n zilele noastre aceast? subclas? include numai ornitorincul(Ormithorhynchus anatinus) ?i ehidna, care tr?iesc �n Australia. Prototerienii constituie o ramur? lateral? din arborele genialogic al mamiferelor. Pentru ei sunt caracteristice o serie de �nsu?iri, care �i apropie de reptile. �n special, intestinul rect la ei, ureterul ?i canalele genitale se dechid �n cloac?. Prototerienii se �mul?esc, la fel ca ?i reptilele depun�nd ou?. Termoreglarea este nedes?v�r?it?, temperatura corpului variaz? de la 26 de grade p�n? la 34 de grade. Glandele mamare sunt lipsite de mameloane ?i se deschid prin numeroase orificii pe o por?iune glandular? special?, de pe care puii ling lapte. Ehidn? (Tachzglossus aculeata)-mamifer din ordinul monotrematelor. Corp p�n? la 60cm lungime, acoperit cu p?r aspru ?i ?epi, picioare mici, cu gheare pentru scormonit. Se hr?ne?te cu furnici ?i cu alte nevertebrate, pe care le prinde cu ciocul lung ?i limba cleioas?. Se �mul?e?te prin ou?, pe care le ?ine, ca ?i pe pui, �ntr-o pung? de pe abdomen. Este r?sp�ndit? �n Australia, Noua Guinee, Tasmania. Carnea ehidnei este folosit? �n alimenta?ie. Ornitorinc (ornithorhynchus anatinus)-mamifer primitiv semiacvatic din ordinul monotrematelor. Corp de 45-60 cm ?i coad? de 14-15 cm lungime, acoperite cu blan? brun?, aspr? ?i deas?. Cap rotund, urechile externe lipsesc, bot asem?n?tor cu un cioc de ra??. Picioare mici, degetele sunt unite prin membrane �not?toare, cu ghiare pentru s?pat. Ornitorincul se hr?ne?te cu nevertebrate acvatice m?runte. Femela depune 1-4 ou?, pe care le cloce?te p�n? la 10 zile. Puii sunt ap?ra?i timp de 4 luni. Ornitorincul �noat? bine. Tr?ie?te mai mult pe uscat. Se �nt�lne?te �n Australia ?i Tasmania. Este v�nat pentru blan? ?i carne. Subclasa Metaterienilor. Au ap?rut �n mijlocul erei mezozoice ?i spre �nceputul erei cainozoice sau r?sp�ndit larg pe toate continentele, �n prezent au r?mas numai �n Australia ?i par?ial �n America de Sud. Metatarienii actuali sunt tare varia?i dup? dimensiune, structura, alimentare ?i modul de via??. Reprezentantul principal al metatarienilor ierbivori este kangurul. Lupul marsupial este animal de prad? de dimensiunile c�inelui. C�rti?a marsupial? se aseam?n? cu cea comun?. Metatarienii sper deosebire de prototerieni nasc pui vii, care se dezvolt? intrauterin. La ei �ns? placenta nu se formeaz? ?i puii la na?tere nu sunt dezvolta?i complect, la cangurul uria?, care dup? dimensiuni �l �ntrece pe om, noii n?scu?i sunt de m?rimea unei nuci. La metatarieni (marsupiale) pe partea abdomenal? a corpului se afl? marsupiu, �n el are loc dezvoltarea puiului dup? na?tere. Puii afl�nduse �n marsupiu at�rn? de mameloanele glandei mamale. Marginile gurii lui sunt concrescute �n jurul mamelei. Creerul are o structur? primitiv?. Temperatura corpului este mai joas? dec�t la placentare. Kangurul-nume dat mai multor specii (peste 40) de mamifere, marsupiale ierbivore din familia macropodidelor, subordinul diprotodontelor. Corp de 25cm-3m lungime. Blan? sur?, la unele forme ro?cat?, la altele cu dungi transversale �ntunecate. Cap mic, membrele anterioare scurte (adaptate mai mult pentru ?inerea hranei), cele posterioare (adaptate pentru deplasare), precum ?i coada-lungi ?i puternici. Femela na?te 1 (rar 2) pui mic (p�n? la 3cm lungime), slab dezvoltat, pe care �l pune �n marsupiu, unde el se hr?ne?te cu lapte (�n primele luni) ?i cre?te p�n? la v�rsta de 6-8 luni. Kangurii sunt r?sp�ndi?i �n Australia, Tasmania ?i Noua Guinee. Exist? forme de step?, de munte, arboricole. Cel mai mare este kangurul gigantic (Macropus giganteus). Subclasa Placentarelor. Reprezentan?ii acestei subclase au ap?rut de la mamiferele primitive independent de prototerieni ?i metatarieni. �n decursul erei mezozoice ele au fost reprezentate de specii pu?in numeroase. Cu toate c? ele au ap?rut mai t�rziu dec�t alte mamifere �ns? datorit? unei structurimai complicate, ele predominau. Particularit??ile caracteristice ale acestei subclase sunt urm?toarele-dezvoltarea intrauterin? �ndelungat?, �n timpul c?reia embrionul este legat cu mama prin placent?, lipsa marsupiului, dezvoltarea consiberabil? a scoar?ei creerului, ambele jum?t??i ale c?rora sunt unite prin corpul calos. Placentarele actuale se subdivid �n 16 ordine, dintre care 10 fiind mai importante.. Ordinul insectivorilor. Sunt cele mai renumite mamifere, la care sau p?strat tr?s?turile caracteristice placentarilor vechi. Din ordinul examinat fac parte mamiferele mici cu sistemul dentar slab diferen?iat. Emisferele creerului relativ mici sunt lipsite de circumvulu?iuni. Pe cap?tul botului de obicei se afl? o tromp? mic? mobil?. Reprezentan?ii ordinului sunt-chi?oranul, c�rti?a, ariciul ?i desmanul. De insectivorele vechi este legat? originea multor ordine ale placentarelor. Desmanul (Desmana moschata)-animal din ordinul insectivorelor. Corp de 180-215mm lungime. Spate brun-cafeniu, burt? alb-argintie, blan? moale ?i deas?, pre?ioas?. Este r?sp�ndit �n partea superioar? a bazinului Volg?i ?i �n c�teva regiuni ale Ucrainei. Desmanul tr?ie?te �n vizuini, pe malurile �mburuenite ale b?l?ilor ?i r�urilor mici. Femela na?te c�te 1-5 pui de dou? ori pe an. Aricii-de?i aricii tr?iesc, de obicei, �n preajmaomului, ei mai ascund �ns? multe taine. Despre d�n?ii s-au pl?zmuit o serie de neadev?ruri, de exemplu, cum c? ei prind cu u?urin?? ?oarecii ?i de aceea pot �nlocui pisicile. �n realitate, aricii nu pot s? concureze cu ?oarecii, sprinteneala c?rora a devenit proverbial?, doar dac? ace?tia sunt bolnavi sau se afl? �n captivitate. Hrana principal? a aricilor o constituie insectele. Ariciul este un mamifer ce face parte din ordinul numit insectivore. Acesta la r�ndul s?u cuprinde 7 familii de animale mici ?i foarte mici-talpide, solenodontide, macroscelide, tenrecide, soricide, crizocloride, erinaceide. Aricii pot nimici �n p?dure (?i nu �n locuin?a omului) cuiburile de roz?toare �mpreun? cu tot cu pui care provoac? daune agriculturii ?i gospod?riei silvice. �n cazuri rare, �ns?, ei pot devasta cuiburile p?s?rilor, ataca broa?te, ?op�rle. Aricii sunt destul de m�nc?cio?i ?i �n ceea ce prive?te c?utarea hranei sunt foarte activi?i perseveren?i. �n condi?ii casnice ei consum? aproape tot ce li se d?, de?i au unele preferin?e, care ?i au servit drept surs? de legende. A?a este, de exemplu, cunoscuta legend?cu merele, pe care ei chipurile, le prind �n ace ?i le duc �n magazinele lor ca rezerv? pentru iarn?. De regul?, �ns?, aricii nu m?n�nc? fructe ?i nu-?i fac rezerve. Se presupune, c? ei �?i cur??? cu suc de mere acele ?i pielea de insectele parazite. �n ?ara noastr? tr?iesc 4 specii de arici-comun, dauric, cu-ace-negre ?i cel urecheat. Cel mai r?sp�ndit este ariciul-comun care se �nt�lne?te mai ales �n Zona Codrilor ?i de-a lungul Nistrului ?i Prutului. Poate fi des observat la marginea p?durilor, �n r�pe sau �n perdelele de protec?ie a c�mpurilor. El evit? locurile umede, iar pe timp de ploaie prefer? s? steie �n culcu?. Vara nu-?i construie?te culcu?uri speciale, mul?umindu-se cu cele naturale (semiscorburi din apropierea r?d?cinilor, tufi?uri dese ?.a.). Este activ noaptea. Atunci iese la v�n?toare. Acumul�nd vara rezerve de gr?sime, iarna la temperaturicare nu dep??esc 10?C se cufund? �n somnul de iarn? (hibernare). Prim?vara devreme, c�nd �n p?dure mai este z?pad?, aceste animale ?epoase se trezesc. Sl?bite ele se pornesc s? v�neze tot ce pot prinde. Cur�nd dup? hibernare la arici �ncepe perioada nup?ial?. Peste 7 s?pt?m�ni femelele nasc p�n? la 8 pui orbi ?i goi. La prima vedere s-ar p?rea c? aricii au un scut de ap?rare foarte bun. ?i el �ntradev?r este bun, dar ?i du?manii aricilor sunt numero?i. Pentru arici cei mai numero?i du?mani sunt bufni?ele, huhurezii, uliii, �nzestra?i cu gheare lungi, precum ?i vulpea. C�rti?a (Talpa europaea)-mamifer insectivor din familia talpidelor. Corp de 12-16,5 cm lungime, acoperit cu p?r de culoare �nchis?, m?t?sos, scurt ?i des. Cap alungit, r�tul ascu?it, ochi ascun?i sub piele, pavilioanele urechilor sunt reduse. Piciorele anterioare sunt asem?n?toare cu ni?te lope?i, au mu?chi puternici, gheare lungi, t?ioase, care servesc pentru s?parea galeriilor. Coada scurt?. Duce o via?? subteran?. Se hr?ne?te cu nevertebrate, �n special cu insecte, larve ?i viermi, pe care le g?se?te relativ u?or, datorit? mirosului, pip?itului ?i auzului foarte dezvoltate. Prim?vara femela na?te 3-9 pui, care dup? un an devin maturi. C�rti?a are o r?sp�ndire larg?, �n Moldova-pe tot teritoriul. Este un animal mai mult folositor. Chi?oranul (Sorex)-gen de mamifere insectivore din familia soricidelor. Corp de 30-90 mm lungime, acoperit cu blan? cenu?ie-brun?, bot lung, din?ii ascu?i?i ?i cu v�rful ro?u, urechi scurte. Cuprinde circa 60 de specii, r?sp�ndite �n Europa, Asia, America de Nord ?i �n partea de nord a Americii de Sud. �n Moldova se �nt�lnesc 2 specii de chi?oran-comun (Sorex araneus) ?i mic (Sorex minutus). Chi?oranii tr?iesc �n regiune de tundr?, silvice ?i �n cele de silvostep?. Sunt folositori-se hr?nesc cu insecte d?un?toare. Ordinul Chiropterelor. Reprezentan?ii acestui ordin �?i trag originea lor de la insectivorele arboricole ?i sunt considerate ca o ramur? a lor, care sa izolat �n leg?tur? cu adaptare la zbor. Membrele lor anterioare sunt transformate �n aripi, suprafa?a zbur?toare ac?rora este alc?tuit? dintro membran? cutanat? �ntins? �ntre degetele membrelor anterioare, la fel ?i �ntre membrele anterioare, posterioare ?i coada. �n leg?tur? cu dezvoltarea aripilor pe stern se afl? carena de dimensiuni mici. Duc o via?? nocturn?. Majoritatea speciilor aduc folos hr?nindu-se cu insecte d?un?toare. Vampirii americani noaptea se n?pustesc asupra mamiferelor mari ?i sug s�ngele lor. Sunt ?i specii ierbivore. Ordinul Roz?toarelor. Reprezint? o grup? de placentare, care devreme s-a izolat. �n prezent �n componen?a acestui ordin intr? p�n? la 3000 specii. Din elel fac parte speciile de dimensiuni mici (muridele) ?i de dimensiuni mijlocii (castorii, iepurii). Sunt caracteristice particularit??ile din?ilor-incisivii cresc �ncontinuu din care cauz? roz?toarele rod permanent obiecte tari, ceea ce duce la tocirea incisivilor, cninii lipsesc, molarii posed? o suprafa?? de mastica?ie mare, predestinat? pentru m?run?irea hr?nii vegetale. Cecul este bine dezvoltat, deseori dup? dimensiuni �ntrece stomacul. Emisferele creerului sunt slab dezvoltate ?i sunt lipsite de circumvolu?iuni. Roz?toarele au mare importan?? economic?. Din ele fac parte animale industriale cu bl?nuri scumpe, �n special veveri?a, bizamul (guzganul de mosc, ondatra, castorul). Multe roz?toare sunt v?t?m?tori a gospod?riilor s?te?ti ?i pricinuiesc pagube mari. Este necesar de remarcat rolul roz?toarelor �n epidemiologia numeroaselor boli infec?ioase ale omului. Bolile infec?ioase, transmise de c?tre animale, �n special de c?tre roz?toare au c?p?tat denumirea de zoonoze. La ele se refer? ciuma, tularenia, febra exantematic? (richetsioze), encefalitele virotice, ?.a. Agen?ii patogeni ai zoonozelor sunt capabili s? se �mul?easc? �n organizmul roz?toarelor, ?i anume ele suport? boala, iar uneori devin purt?tori de germeni ai infec?iilor periculoase pentru om. O particularitatea biologic? important? a roz?toarelor, �n urma c?reia anume acest ordin joac? un rol extraordinar de mare �n r?sp�ndirea infec?ii, este �nsu?irea de a se �nmul?i extrem de repede. Perioada intrauterin? la roz?toarele muride este scurt? (la ?oarece ?i guzgan-20-21 de zile). Ele nasc p�n? la 10 pui, care ajung repede la maturitatea sexual? (pubertatea). �n anii cu condi?ii favorabile num?rul roz?toarelor cre?te fulger?tor. �n cazul unui num?r mare de mamifere �n localitatea dat? se creeaz? condi?ii favorabile pentru r?sp�ndirea infec?ii, apare epizootia (�mboln?virea ?i peirea �n mas? a roz?toarelor). �n cazul lipsei m?surilor antiepidemice boala se r?sp�nde?te asupra popula?iei ?i apare epidemiile. �nc? la �nceputul sec. nostru N. F. Gamaleia a men?ionat, c? epidemiilor de cium? �ntotdeauna la premergea epizootia acestei boli printre roz?toare. �n epidemiologia zoonozelor un rol extrem de mare apar?ine ?�starilor, marmaotelor (Marmota sibirica) (din familia sciuridelor) ?i numeroaselor specii din familia muridelor. La ultima se refer?-?oarecii de cas?, de c�mp ?i de p?dure, ?obolanii, ?obolanul de ap?, gerbelina (nisiparni?a) ?.a. Ciuma �n natur? este �ntre?inut? �n form? de focare printre roz?toare. Ultimele prezint? rezervorul de baz? al acestei infec?ii at�t de periculoas?. Drept izvor principal al bolii servesc ?�starii, Marmota sibirica, gerbelinele, ?oarecii ?i ?obolanii. Studierea tularemiei a ap?rut, c? omul nu reprezint?pericol pentru cei ce-l �nconjoar? ?i infectarea are loc pe alt? cale. �n condi?ii naturale se �mboln?vesc de tularemie ?obolanii de ap?, arvicolinele (?oarecii de c�mp), h�rciogii, ?�starii, ?obolanii, ?.a. Deosebit de repede boala se r?sp�nde?te primavara printre ?obolanii de ap?, iar toamna ?i iarna printre ?oarecii de c�mp, arvicoline, care �n acest timp tr?iesc �mpreun? �n gr?mezi de paie, f�n. Agen?ii patogeni ai tularemiei sunt da?i afar? �mpreun? cu urina ?i masele fecale ale roz?torului bolnav. Omul se �mboln?ve?te prin contacterea cu roz?toarele, cu pelicele le lor sau cu apa infectat? de roz?toare, cu f�nul ?i alte obiecte, la fel prin purici ?i c?pu?e, care sau alimentat cu s�ngele roz?toarelor bolnave. Roz?toarele sunt izvorul unei serii de febre eczantematice (richetsioze), din care face parte febra eczantematic? murin?, transmis? la om de c?tre puricile ?obolanului, iar mai departe r?sp�ndit? de p?duchi. Aceast? boal? posed? focalitatea natural?. De richetsiozele Orientului �ndep?rtat ?i Siberiei transmise de c?pu?e, omul se �mboln?ve?te de la roz?toare ?i alte animale (c�ini) prin c?pu?e, ?i nu sunt r?sp�ndite de c?tre p?duchi. Encefalita de prim?var?-var? (de taiga) este o boal? a roz?toarelor (burunducul, ?oarecii de c�mp), insectivorelor (ariciul, c�rti?a) ?i altor mamifere, la fel ?i a p?s?rilor din taiga. �n taiga pe alocuri se �ntre?in focare naturale stagnate de encefalit?. Agentul de transmisie (?i rezervorul) infec?iei sunt anumite specii de c?pu?e. Roz?toarele servesc la fel ?i ca rezervor (alc?tuit din alte mamifere) pentru agentul patogen al leptospirozei (g?lbin?rile infec?ioase ale omului). La ?obolani boala decurge latent, nu se observ? epizootii. Printre ?obolanii cenu?ii de la 10 p�n? la 40% sunt purt?tori cronici de leptospire. Agentul patogen al infectiei poate fi eviden?iat �n rinichii lor. Ei sunt elimina?i cu urina. Transmiterea agentului patogen al bolii animalelor ?i omului are loc prin intermediul apei ?i produselor alimentare murd?rite cu urin? sau excrementele ?obolanilor, la fel ?i �n timpul sc?ldatului. Ca rezervor natural pentru lei?manioza cutanat? �n Asia Mijlocie servesc unele specii ale roz?toarelor de step?, �n special nisiparni?a mare cu coad? ro?ie ?i ?�starul cu degete sub?iri. Pe alocuri sunt infectate p�n? la 40% din aceste animale. Agentul patogen al bolii este transmis omului de c?tre moschi?i (flebotomi). Roz?toarele sunt sensibile la c?rbune (ulcerul siberian), turbare ?i bruceloz? ?i joac? un rol important la r?sp�ndirea bolii �n natur?. Aceste date dovedesc rolul deosebit de important al roz?toarelor �n r?sp�ndirea unui ?ir de boli infec?ioase periculoase. De aceea combaterea roz?toarelor ocup? un loc �nsemnat �n sistemul de m?suri antiepidemice. �ns? combaterea aceasta nu trebuie s? se r?sp�ndeasc? asupra speciilor, care au importan?? �n economia na?ional? (veveri?ele, castorii, nutria, ?.a.). Iepuri-este denumirea dat? unor animale din familia leporide. Se cunosc circa 45 de specii larg r?sp�ndite. Se disting 3 grupuri-iepuri-propriu-zi?i (15 specii), iepuri-de-vizuin? (15 specii) ?i iepuri-cu-blan?-aspr? (15 specii). �n Moldova se �nt�lnesc 4 specii de iepuri-propriu-zi?i (iepurele-comun sau iepurele-de-c�mp, iepurele-alb, iepurele-de-Manciuriea ?i iepurele-tolai) ?i o specie de iepure-de-vizuin? (iepurele-de-vizuin?-european). Pe teritoriul Moldovei se �nt�lne?te iepurele-comun, care prefer? locuri deschise, tr?ind �n c�mpii, tufi?uri, rari?ti. El se hr?ne?te cu vegetale. Vara are blana de culoare brun?-cenu?ie, care �n timpul iernii devine mai deschis?. Iepurele este un adev?rat maiestru la inducerea �n eruoare a urm?ritorilor. Instinctul precau?iei �l face ca �nainte de a se opri pentru popas s?-?i mascheze direc?ia drumului, �nc�lcindu-?i urmele-ba merge �nainte, ba o ia pe aceea?i urm? �napoi. ?i dup? aceasta s? mai �ncerce v�n?torul s? g?seasc? unde se afl?! De urm?rire iepurele scap? f?c�nd cercuri mari ?i oprindu-se din c�nd �n c�nd ca s?-l mai vad? pe ce-l ce-l urm?re?te. Iepurele are o mul?ime de du?mani-vulpea, buha, uliul-g?inelor, lupul, ?.a. De?i semin?ia iepureasc? e c�t se poate de vivace (femela na?te de 3-4 ori pe an c�te 3-7 pui), �n ultimile decenii num?rul de iepuri a sc?zut mult. Cauzele principale sunt aplicarea �n mod nechibzuit a pesticidelor �n agricultur? ?i braconajul. Puii de iepuri sunt nimici?i, mai ales, �n timpul seceri?ului (de c?tre combaine). De aceea se recomand? de a �ncepe recoltarea s? se sperie sau s? se alunge puii de iepuri din calea ma?inilor. Adesea copiii sau cei v�rstnici g?sind �n p?dure pui de iepure �i aduc acas?, crez�nd c?-i salveaz?. �ns? �n condi?iile casnice ie pier. �n Moldova iepurii s?lbatici sunt v�na?i �ntr-un num?r limitat pentru carnea ?i blana lor. Iepurele-de-vizuin?-european-este singura specie de iepure domesticit?, sr?mo?ul a peste 60 de rase de iepuri-de-cas?. �n stare s?lbatic? el se mai �nt�lne?te �n sud-vestul Ucrainei, unde formeaz? colonii. �n Moldova se cresc circa 15 rase de iepuri-de-cas? de la care se ob?in pielicele, carne dietic? ?i puf. Dintre rasele pentru carne ?i blan? cele mai cunoscute sunt rasele Uria?ul-sur ?i Uria?ul-alb (care c�nt?resc c�te 5-7 kg). Iepuroaicele sunt foarte prolifice. Ele nasc de 4-5 ori pe an c�te 1-14 iepura?i. Ace?tia, spre deosebire de puiu?orii iepurelui-de-c�mp, sunt goi ?i orbi. Abea la cea de a 10-12-cea zi ei deschid ochii, le cre?te p?rul. Timp de 16-20 de zile sunt hr?ni?i de iepuroaic?, apoi li se d? ?i alt? hran?. Nutrie (Myocastor coypus)-mamifer activ din ordinul roz?toarelor. Corp de 50-85 cm lungime ?i masa de 6-12 kg. Coad? lung?. Blan?, de obicei, de culoare brun?-cenu?ie. Urechi ?i picioare scurte. Degetele membrelor posterioare sunt unite printr-o membran? �not?toare. Femela are 4-5 perechi de mamelesituate pe laturile corpului. Nutria se hr?ne?te cu vegetale. Se �nmul?e?te de 1-2 ori pe an. Gesta?ia dureaz? 127-133 de zile. La o f?tare femela produce p�n? la 8 puiu?oribine forma?i. Ajunge la maturitate sexual? la 4-5 luni. �n captivitate tr?ie?te 8-10 ani. Patria nutriei este America de Sud. Nutria tr?ie?te pe malurile r�urilor, prin b?l?i, f?c�ndu-?i vizuini �n mal sau cuiburi �n desi?uri. Se v�neaz? pentru blan? ?i carne. A fost aclimatizat? �n mai multe ??ri.�n Moldova nutria a fost adus? �n 1930 ?i se cre?te �n cu?ti sau �n condi?ii de semilibertate. Ordinul carnivorelor. Reprezentan?ii actuali ai acestui ordin provin de la o ramur? de carnivore fosile, care devreme s-a separat-creodon?i. Din carnivorele actuale fac parte animalele de prad?, care posed? o anumit? structur? a din?ilor. Dup? incisivii mici slab dezvolta?i la ei urmeaz? canii lungi ?i ascu?i?i. Se deosebesc dup? dimensiunile sale premolarul posterior de pe macsilarul superior ?i molarul anterior de pe macsilarul inferior, care au c?p?tat denumirea de m?sele carnasiere. Reprezentan?ii acestui ordin au ghiare mari, la felide ele sunt retractile. �ntr-o m?sur? considerabil?sunt dezvoltate emisferele mari ale creerului. Suprafa?a lor este �ntret?iat? de circumvolu?iuni. Acest ordin cuprinde familia canidelor, procionidelor, ursidelor, mustelidelor, filidelor ?i veveridelor. Mul?i reprezentan?i, �n acela?i num?r ?i vulpile, vulpile polare, jderul, zibelina sau samurul, nurca, hermina sau hermelina ?i vidra servesc ca obiecte de v�nat (pentru industria de bl?nuri). C�inele a fost primul animal, pe care omul vechi la domesticit. Numeroasele rase de c�ini actuali sefolosesc ca c�ini de v�n?toare, de trac?iune, sanitari, copoi ciob?ne?ti ?i ca animale de camer?. C�inii sunt pe larg folosi?i �n experimentele fiziologice. Din animalele absolul d?un?toare, care aduc numai daun? ?i sunt supuse extermin?rii complecte, face parte lupul. Carnivorele au o anumit? importan?? epidemiologic?. C�inii ?i lupii servesc ca izvor de infectare a omului de turbare. Tot de la ei omul se infecteaz? cu echinococul unilocular. Vulpile obi?nuite, vulpile polare ?i c�inii infecteaz? omul cu alveococ. Pisicile particip? la �ntre?inerea focarelor de opistorhoz?. Vulpe-denumire dat? mai multor specii de mamifere omnivore din familia canidelor. Corp p�n? la 90 de cm lungime ?i 14 kg greutate, bot lung ?i �ngust, urechi ascu?ite, coad? lung? ?i stufoas?. Vulpele sunt larg r?sp�ndite �n Europa, Asia, America ?i Africa. Tr?iesc prin p?duri, stepe, semipustiuri, b?l?i, mun?i (p�n? la o altitudine de 4,5km). Folosesc vizuinile altor animale sau �?i construiesc vizuini proprii. Se hr?nesc cu ?oareci, iepuri, reptile, p?s?ri, fructe, ?. a. Vulpea de regul?, are blan? ro?cat?, pe burt? mai �ntunecat?, cenu?ie sau alb?. �?i face vizuinile adesea cu mai multe ie?iri �n sol nisipos (prin r�pi, v?g?uni). Prin aprilie femela na?te 4-12 pui, care ajung la maturitate peste 10-11 luni. Calitatea bl?nii este mai bun? �n timpul iernii. Vulpea argintie-ras? obi?nuit? prin selec?ie din specia canadian? V. fulvus. Este pre?uit? pentru blana ei neagr? cu luciu argintiu. Vulpea polar? (Alopex lagopus)-este r?sp�ndit? �n nordul Euroasiei ?i Americii de Nord. Are botul ?i urechile rotungite, p?rul �n timpul iernii este alb ca z?pada sau albastru, din care cauz? este numit? ?i vulpea albastr?, blana ei este foarte pre?ioas?. Jderul (Martes)-gen de mamifere din familia mustelidelor. Corp alungit, blan?, de obicei, deas? ?i pufoas?, cu nuan?e predominante brune ?i cafenii. Se cunosc 6 specii, r?sp�ndite �n Europa, Asia ?i Africa de Nord. �n Moldova se �nt�lnesc dou? specii-Jderul-de-p?dure (Martes martes) ?i Jderul-de-piatr? (Martes foina). Corp de circa 50 de cm lingime, coada de 25 de cm. Femela na?te o dat? pe an (de obicei �n aprilie) 2-8 pui, jderii tr?iesc, de obicei, prin p?duri, printre st�nci, sunt mai activi noaptea, se hr?nesc cu mamifere mici, p?s?ri, insecte, fructe, pomu?oare.�n Moldova jderii sunt ocroti?i prin lege. Nurc? (Mustela)-denumire dat? unor animale mamifere carnivore semiacvaticedin familia mustelidelor. Corp de 28-54cm lungime, blan? deas?, str?lucitoare, colorat? cafeniu-ro?cat sau cafeniu-�nchis. Piciore relativ scurte, degete unite printr-o membran? �not?toare. Nutria populeaz?, de obicei, locurile p?r?site de prin luncile p?duroasedin v?ile r�urilor, din zona b?l?ilor, deltelor, lacurilor. Tr?ie?te, de obicei, �n vizuini, scorburi de copaci. Se hr?ne?te cu ?oareci, broa?te, pe?ti. Femela na?te 2-17 puiu?ori. Se cunosc dou? specii-nutrie-european? ?i nutrie-american?. �n Europa, Asia de Nord-Vest, Caucaz, Siberia de vest populeaz? mai multe rase de nurci-europene (Mustela lutreola). �n Moldova se �nt�lne?te �n regiunea cursului inferior al Nistrului. Nurca-american? sau vizonul (Mustela vison) populeaz? aproape toat? America de Nord. De obicei ea este crescut? �n voliere pentru blana ei foarte pre?ioas?. Hermina (Mustela erminea)-mamifer carnivor din familia mustelidelor. Corp de 16-38 de cm lungime ?i cu masa p�n? la 260 g. culoarea bl?nii este brun?-ro?cat? (vara) ?i alb? (iarna), v�rful cozii-negru. Se hr?ne?te cu roz?toare (muride), p?s?ri mici. Femela na?te 5-8 (uneori p�n? la 18) pui. Hermina este r?sp�ndit? �n p?durile din Europa, Asia ?i America de Nord. Se v�neaz? pentru blana ei pre?ioas?. Vidra (Lutra lutra)-mamifer semiacvatic din familia mustelidelor, ordinul carnivorelor. Corp de 55-95 cm lungime, coada de 26-55 cm, greutatea de 5,7-10 kg, picioare scurte, pentadactile, cu membrane interdigitale bine dezvoltate. P?rul de culoare castaniu-ro?cat. �?i face vizuini �n malurile abrupte ale r�urilor ?i bazinelor de ap?. Se hr?ne?te cu pe?ti, broa?te, raci. �n Moldova este semnalat? mai ales �n b?l?ile din cursurile de jos ale Prutului ?i Nistrului. Vidra la fel ca ?i alte animale este v�nat? pentru blana ei pre?ioas?. Lupul (Canis lupus)-mamifer carnivor din familia canidelor. Lungimea corpului este de 105-160 cm, iar masa lui este de 35-50 kg (rar-p�n? la 76 kg). Picoare lungi. Caninii bine dezvolta?i. Colora?ia p?rului de la cenu?ie (�n regiunile de nord) p�n? la cenu?ie ro?cat? (�n regiunile de sud). Lupul este r?sp�ndit �n Europa, Asia ?i America de Nord. Se �nt�lne?te des �n stepe, mun?i ?i rar �n taiga. Se hr?ne?te mai ales cu animale copitate s?lbatice ?i domestice, iepuri, c�ini, roz?toare mici, p?s?ri, cadavre. �n perioada �mul?irii lupii tr?iesc �n perechi, toamna t�rziu ?i iarna-�n haite. Prim?vara femela na?te 3-13 pui. La �nceput puii sunt hr?ni?i de p?rin?i, toamna �ncep s? ias? la v�n?toare �mpreun? cu adul?ii. Lupul aduce daune sectorului zootehnic ?i gospod?riei v�n?tore?ti, dar el lafel este cunoscut ?i ca sanitar al p?durilor. Canide (Canidae)-familie de mamifere din ordinul carnivorelor. Corp zvelt, de 40-160 cm lungime ?i de 2-80 kg greutate. Abdomen supt, cap alungit, bot ?i urechi, de obicei, ascu?ite, picioare lungi ?i adaptate pentru alergat, gheare tocite neretractile, coad? lung? ?i, de regul? stufoas?. Se cunosc 29 de specii actuale r?sp�ndite pe toate continentele (�nafar? de Antarctida) ?i insulele continentale. �n Moldova se �nt�lnesc urm?taorele specii de canide-lupul, vulpea-comun?, c�inele-raton, c�inele-domestic. Canidele se hr?nesc cu carne, unele-?i cu vegetale. Multe canide au blan? pre?ioas?. Orinul pinipedelor. Reprezint? o ramur? a carnivorilor vechi-creodon?ilor, care a evolu?ionat pe calea adapt?rii la via?a acvatic?. Membrele lor sunt modificate�n palete �not?toare. Foarte bine este dezvoltat ?esutul celulo-adipos, care mic?oreaz? perderea de c?ldur? ?i permite pinipedelor s? tr?iasc? �n m?rile reci polare. Formula dentar? este asem?n?toare cu formula dentar? a carnivorilor. Din pinipede fac parte leii de mare, ur?ii de mare (otaridele), morsele ?i focele. Toate speciile acestea sunt v�nate. Se folose?te untura ?i blana lor. Unele specii (ursul de mare) au bl?nuri pre?ioase. Morsa (Odobenus rosmarus)-memifer marin din ordinul pinipedelor. Corpul 3-5 m lungime (uneori p�n? la 7 m) ?i masa de 800-1000 kg (mai rar atinge 2 t). Femela este mai mic? dec�t masculul. Morsa are membrele anterioare transformate �n lope?i, p?rul scurt ?i rar, coada ne dezvoltat?, col?ii f?lcilor superioara masivi ?i foarte lungi (mai ales la masculi). Se hr?ne?te cu molu?te, crustacee ?. a. Femela na?te odat? la doi ani un pui. Morsa este r?sp�ndit? �n oceanul �nghe?at de Nord ?i �n nordul oceanului Atlantic ?i Pacific. Tr?ie?te �n turme. Se v�neaz? pentru carne, gr?sime, piele, col?i. Foc?-denumire dat? mai multor mamifere acvatice din ordinul pinipedelor. Foca de Groenlanda, mamifer din familia focidelor. Corpul are 160-195 cm lungime, 150-160 kg. Adul?ii au, de obicei, culoarea alb? g?lbuie cu dou? pete negre sau brune pe spate, puii-culoarea alb?. Se hr?nesc cu crustacee, molu?te, pe?ti. Populeaz? apele arctice form�nd trei c�rduri. Se utilizeaz? gr?simea, pielea adul?ilor ?i blana puilor. Marea Alb? v�natul focilor este interzis. Leu-de-mare-specii de mamifere carnivore marine din familia focilor-cu-urechi. Corp acoperit cu p?r rar, pavilioanele urechilor sunt dezvoltate. Masculii au lungime p�n? la 3,5 m lungime ?i masa p�n? la 1120 kg. Vara leii de mare ies pe ??rm, unde se �mperecheaz? ?i fac pui. Se hranesc cu pe?te, molu?te, cefalopode, ?. a. Specia Eymetepeas jubatus este r?sp�ndit? �n nordul oceanului Pacific, Zalophus californianus-�n apele litorale ale Americii de Nord, Otaria byronia-�n m?rile arhipelagului malaez. Leii de mare se v�neaz? pentru gr?sime, piele. Urs-de-mare sau lutru-de-mare (Callorhinus ursinus)-mamifer carnivor din familia otariidelor (focelor-cu-urechi), ordinul pinipedelor. Corp p�n? la 2,25 m lungime ?i masa p�n? la 380 kg, acoperit cu blan?. Culoarea difer? �n func?ie de v�rst? ?i de sex. Se hr?nesc cu pe?te, cefalopode. Sunt r?sp�ndi?i �n nordul Oceanului Pacific. Vara migreaz?, form�nd 3 turme de sine st?t?toare (pe insulele Comandore, prib�lov ?i San-Mighel). Prin conven?ia dintre U. S. A. ?i Canada (din anul 1957) v�natul Ur?ilor-de-mare este limitat. Ordinul cetaceelor. Reprezentan?ii acestui ordin ca ?i pinipedele au provenit, f?r? �ndoial?, de la creodon?i adapt�ndu-se la via?a acvatic?. �ns? adaptarea a avut loc pe alt? cale-organul locomotor principal la cetacee a devenit coada, iar membrele posterioare s-au redus (atrofiat). Din cetacee fac parte delfinii, ca?alo?ii, balena de Grenlanda ?.a. Acest ordin cuprinde ?i animalul cel mai mare dintre toate care au tr?it vre-o dat? pe P?m�nt-balena albastr?, care atinge 33 m �n lungime ?i are 150-160 T greutate. Greutatea ei este egal? cu greutatea a 25 de elefan?i maturi, inima c�nt?re?te 600-700 kg, intestinul are lungimea de � km. Tr?iesc �n Oceanul Mondial de la Arctica p�n? la Antarctida. Puiul belenei la na?tere c�nt?re?te mai mult de 2 tone ?i aliment�ndu-se cu laptele mamei, adaug? �n fiecare zi aproximativ 80 kg. Ceteceele la fel sunt v�nate iar din ele se folose?te untura, osul de balen? (mustea?a de balen?) ?i pielea. Din carne se preg?te?te f?ina furager?. Din capetele ca?alo?olor se cap?t? substan?a ceroas?-spermacet (cetaceu), care se folose?te �n producerea farmacologic??i de m?rfuri. Cetacee este denumirea ?tiin?ific? a balenelor. Acestea sunt cele mai mari dintre animalele acvatice actuale. Nu �nt�mpl?tor renumitul cercet?tor al �ntinsurilor oceanice J. I. Custo ?i-a �ntitulat cartea despre ele �Puternicii st?p�nitori ai m?rilor�. Sunt cunoscute circa 80 de specii de cetacee, toate constituind un ordin de mamifere acvatice. Cetaceele sunt ni?te animale foarte interesante. Acum 70 milioane de ani str?mo?ii lor au p?r?sit uscatul ?i au trecut s? tr?iasc? �n mediul acvatic. La �nceput apa era pentru ele o salvare de du?mani ?i concuren?i. Se hr?neau �n apele pu?in ad�nci, dar treptat, s?v�r?ind �n largul m?rii curse de o durat? tot mai lung?, ele au pierdut orice leg?tur? cu uscatul. Pe parcursul evolu?iei aceste animale sau adaptat la noile condi?ii de via??-corpul lor a c?p?tat o form? de fus, �nveli?ul p?ros le-a disp?rut, pavilioanele urechilor ?i membrele posterioare s-au mic?orat. Membrele anterioare s-au transformat �n �not?toare pectorale, plate ?i rigide ?i le servesc drept c�rme ?i fr�ne. �not?toarea dorsal? pe care o au multe cetacee asigur? corpului mai mult? stabilitate. Cetaceele se pot deplasa cu o vitez? de p�n? la 50 km/h. Cetaceele au sub ele un stra gros de gr?sime care le protejeaz? de supra r?cire ?i este consumat pe m?sura necesit??ilor energice ale organismului. Nasc pui mari ?i bine dezvolta?i. Organul respirator, reprezentat la exterior de unul sau dou? orificii (n?ri), se afl? �n partea superioar? a capului ?i se deschide numai �n momentul inspira?ie-expira?ie, ce urmeaz? imediat dup? scufundare. Pe timp r?coros aerul cald ?i umed eliminat dinpl?m�nii balenei formeaz? ni?te �havuzuri� dup? aspectul c?rora se poate determina u?or specia respectiv?. �n restul timpului n?rile animalului sunt �nchise ?i nu las? s? p?trund? apa. Laringele balenelor, av�nd o structur? specific? desparte calea respiratorie de cea digestiv?, de aceea balenele pot respira �n mod nestingherit chiar dac? �n cavitatea bucal? au ap? ?i m�ncare. Cetaceele au pl?m�ni foarte puternici ?i elastici care se contract? ?i se dilat? cu repeziciune. Chiar la o scurt? respira?ie aerul din pl?m�ni se re�noie?te cu 80-90% (la om numai cu 15%). Rezerva mare de aer inspirat le permite cetaceelor s? se afle sub ap? un timp �ndelungat. Cetaceele sau balenele �?i �nghi hrana �ntreag?, f?r? a o amestica. Dup? modul de nutri?ie ele se �mpart �n odontocete (balene cudin?i) ?i mistacocete (balenele cu fanoane). Subordinul balenele cu din?i cuprinde familiile ca?alo?ilor, delfinidelor, zifiidelor ?i delfinilor de r�u, balenele cu fanoane-balenopterelor, balenelor-cenu?ii ?i balenidelor. Reprezentan?ii ordinului cetacee au stomacul mare din 3-9 compartimente ?icare se poate �ntinde. �n stomacul seivalilor �ncap 5,7 tone de crustacee, �n cel al finvalelor-o ton? iar �n cel al balenelor albastre chiar 1,5 tone. M?rimea c�rdurilor de cetacee depinde de cantitatea de hran? ?i locul unde este concentrat? ea. Diferite specii prefer? anumite spa?ii oceanice �ndependen?? unde le vine mai u?or s?-?i dob�ndeasc? hrana preferat?. Balenele bun?oar?, se hr?nesc cu plancton ?i pot fi �nt�lnite, mai ales, �n spa?ii deschise, balenele cinu?ii care m?n�nc? organizme bentice tr?iesc la ad�ncimi nu prea mari, iar orcile care se hr?nesc cu pe?te ?i mamifere marine se �nt�lnesc �n orice zon? a oceanului. Cetaceele ajung la maturitate sexual? la v�rsta de 3-6 ani. Majoritatea nasc pui odat? la doi ani. De regul?, ele nasc c�te un pui, care atinge uneori de la � p�n? la � din lungimea corpului matern. C�te o dat? acesta este n?scut sub ap?. Cetaceele percep nu numai sunetele obi?nuite, dar ?i infra ?i ultra sunetele, pe care urechea omului nu le percepe. �nregistr�nd pe band? magnetic? sunete emise de balene ?i delfini, s-a constatat c? fiecare specie emite o gam? de sunete deosebit?. Astfel, o afalin? adult? poate produce 17 semnale pe c�nd, puiul acesteia �n prima perioad? de via?? produce doar 6. Cu v�rsta sunetele emise devin tot mai variate. Constitu?ia ?i modul de via?? ale cetaceelor demonstreaz? c? aceste animale prezint? un mod de organizare extrem de perfec?ionat. Cetaceele, ?i �n special delfinii, se dreseaz? u?or ?i execut? numeroase mi?c?ri. Cetaceele sunt animale de v�nat foarte valoroase. Pielea, ficatul, gr?simea, osul de balen? (fanonul) sunt importante materii prime, mai ales pentru industria farmaceutic?.�n prezent, din cauza reducerii num?rului de cetacee, v�narea lor este limitat?. 18 specii sunt incluse �n Cartea Ro?ie mondial?. Pe planeta noastr? exist? c�teva rezerva?ii naturale pentru cetacee, unde acestea tr?iesc ?i se �nmul?esc. Delfin (Delphinus)-denumire dat? c�torva specii de mamifere acvatice din ordinul cetaceelor. Corpul fusiform, cu partea posterioar? turtit? lateral, atinge 8,5 m lungime ?i dou? tone greutate. Capul ?u spatele de culoare �nchis?, burta de culoare deschis? sau alb?. �not?toarea codal? �orizontal?, �not?toarele pectorale ?i dorsale-bine pronun?ate. Mai r?sp�ndit este delfinul-comun (Delphinus delphis), cu corpul p�n? la 2,5 m ?i capul de circa60 cm lungime. Delfinul-comun are un rostrum din 2 f?lci alungite, pe care sunt ficsa?ipeste 200 de din?i. Repir? printr-un orificiu , situat �n partea de sus a capului. Se hr?ne?te cu pe?ti, cefalopode, crustecee ?. a. Perioada de gesta?ie �circa un an. Femela na?te 1-2 pui, pe care �i al?pteaz? 18-20 de luni. Delfinul-comun este foarte r?sp�ndit �n Marea Neagr?. Ei populeaz? aproapa toate marile globului p?m�ntesc. �noat? cu vitez? mare, se orienteaz? bine �n spa?iu, poate fi �mbl�nzit ?i dresat u?or. Reprezint? un obiect important pentru studiile bionice. Ordinul paricopitatelor. Reprezentan?ii lui au provenit de la o ramur? apropiat? de creodon?i. Acestea sunt mamifere ierbivore mari. Falangele degetelor III ?i IV sunt �nzestrate cu copite, degetele II ?i V sunt rudimentare, primul deget lipse?te. Claviculele la fel lipsesc. Din paricopitate face parte o grup? numeroas? de animale nerumeg?toare (porcul, hipopotamul) ?i o grup? vast? de rumeg?toare (c?milele, cerbii, girafele, antilopele, caprele, oile ?i diferite specii de tauri). Rumeg?toarele au stomacul complicat, format din 4 p?r?i, �n el are loc fermentarea hranei nerumegate, care pe urm? este r�g�it? ?i rumegat?. Numero?i reprezentan?i au coarne, care le servesc ca organ de ap?rare. De la paricopitatele s?lbatice au provenit animalele paricopitate domestice. Porcul (Porcus)-animal domestic paricopitat din genul Sus, familia suidelor. Domesticit �n perioada neoliticului. A provenit de la 2 subspecii de mistre?i-mistre?ul-european (Sus scrofa ferus) ?i mistre?ul-asiatic (formele Sus orientalis, Sus cristatus ?i Sus vittatus). Rasele contemporane au luat na?tere �n urma �ncruci??rilor generatoare dintre rasele aborigene europene ?i cele asiatice prin selec?ie �ndelungat?. Masa vie a vierilor �250-350 kg, a scroafelor-200-280 kg. Prima �mperechere se admite la scroafe la v�rsta de 8-10 luni, la vieri 11-12 luni. Durata digestiei 110-120 zile. O scroaf? de raz? poate f?ta de 2 ori pa an c�te 10-12 ?i mai mul?i purcei (recordul anual-32 purcei). Hipopotami (Hippopotamidae)-familie de animale mamifere paricopitate nerumeg?toare. Include 2 specii, r?sp�ndite �n Africa Ecuatorial?. Hipopotam-obi?nuit sau Hipopotamul-de-Nil (Hippopotamus amphibius)-animal acvatic cu corpul p�n? la 4,5 m lungime, �n?l?imea la greab?n de 1,5 m ?i masa de 3-4,5 T, cu piele groas? ?i f?r? p?r. Tr?iesc �n c�rduri. Se hr?ne?te cu vegetale. Femela na?te un pui. Hipopotam-pitic (Choeropsis liberiensis)-corp p�n? la 1,75 lungime, �n?l?imea la greab?n circa 1 m ?i masa p�n? la 240 kg. Modul de via??-nocturn. Fiind pe cale de dispari?ie, este inclus �n Cartea Ro?ie interna?ional?. Hipopotamii sunt aprecia?i pentru carnea, pielea ?i din?ii lor. Ordinul imparicopitatelor. Au provenit de la o ramur? apropiat? de creodon?i. Din acest ordin fac parte copitatele mari, la care foarte puternic este dezvoltat degetul III. Celelalte degete sunt atrofiate. Clavicula lipse?te. Din imparicopitate fac parte tapirii, rinocerii ?i caii. Din familia cailor fac parte zebrele ?i m?garii. Copitatele servesc drept izvor de molipsire a omului de a?a boli periculoase cum este bruceloza, febra aftoas?, morva ?i c?rbunele. Prin carne de vite cornute mari omul se infecteaz? de teniarinhoz?, prin porcin? (carne de porc)-de tinoz? ?i trihineloz?. Majoritatea speciilor de copitate particip? la �ntre?inerea fasciolozei ?i dicroceliozei. Ordinul proboscidelor. Reprezentan?ii lui la fel ca ?i reprezentan?ii ordinelor precedente, au provenit de la ramura, apropiat? de creodon?i. Se caracterizeaz? prin trompa musculoas? tipic?, care se formeaz? ca rezultat al prolifer?rii puternice a ?esuturilor nasului ?i buzei superioare. Incisivii macsilarelor superioare prolifereaz? ?i se modific? �n filde?, c�te o dat? ajung la dimensiuni foarte mari ?i servesc ca organ de ap?rare. Caninii lipsesc. Din?ii molari se dezvolt? pe r�nd �n a?a fel c? pe fiecare parte a macsilarului superior ?i inferior �n acela?i timp exist? numai c�te un dinte cu suprafa?a masticatoare plat?. Membrele sunt pentadactile. Pielea este foarte groas? ?i lipsit? de p?r. Dintre organismele actuale din ordinul acesta fac parte numai 2 specii-elefan?ii africani ?i indieni. Acestea sunt cele mai mari animale terestre contemporane. Ordinul primatelor. Din el fac parte prozimienii ?i simienii. Din punct de vedere al sistematicii lumii animale din acest ordin face parte ?i omul. Primatele �n primul r�nd se caracterizeaz? printr-o structur? caracteristic? a membrelor, organelor de sim? ?i creerului. Primatele sunt animale, care �n timpul mersului se sprijin? pe toat? talpa. Membrele lor pentadactile pe falangele terminale posed? nu ghiare, dar unghii plate sau fornicate. Majoritatea primatelor duc o via?? arboricol?, �n leg?tur? cu aceasta degetul mare al membrelor lor anterioare ?i posterioare este opozibil celorlalte, ce permite s? se ag??e de ramuri. Centura scapular? este format? din clavicule, datorit? c?rora mi?c?rile membrelor sunt diverse ?i complicate. Spre deosebire de alte mamifere la primate principalul organ de sim? distant este v?zul. Orbitele (cu excep?ia formelor inferioare) sunt �ndreptate �nainte, prin ce se ob?ine vederea stereoscopic? binocular?. Primatele posed? vedere cromatic?. Organele olfactive sunt dezvoltate relativ slab, primatele percep mirosurile mai slab ca la alte mamifere. Emisferele mari ale creerului prozimienilor sunt mici ?i lipsite de circumvolu?iuni, la simieni emisferele sunt mari ?i bogate �n circumvolu?iuni. Stomacul este simplu. Glanda mamar? de obicei este situat? pe piept ?i are nu mai mult de dou? perechi de mameloane. Num?rul puilor trece rareori de unul. Puii se nasc neputincio?i. Primatele au provenit de la insectivoarele vechi. Subordinul inferior al primatelor-lemurienii-ocup? �ntr-o m?sur? oarecare locul intermediar dintre insectivore ?i primate. Lemurienii sunt ni?te animale miciarboricole cu botul �ngust. Un deget este �nzestrat cu ghear?, iar celelalte cu unghii. Emisferele creerului sunt mici ?i lipsite de circumvolu?iuni. Sunt r?sp�ndi?i �n Africa ?i Asia de Sud. Al doilea subordin-tarsioidele (tarsioidea) cuprinde un singur gen, care tr?ie?te pe insulele Filipine ?i �n Indonesia. Reprezentan?ii acestui subordin dup? dimensiuni nu �ntrec un ?obolan ?i posed? ochi foarte mari �ndep?rta?i �nainte. Dup? un ?ir de �nsu?iri ei se apropie de maimu?e. Al treilea subordin-maimu?ele-prezint? o grup? de mamifere mai superior organizate. La ele emisferele mari ale creerului sunt bine dezvoltate cu circumvolu?iunile accentuate. Acest subordin cuprinde dou? suprafamilii-platirinienii ?i catarinienii. Platirinienii tr?iesc �n America de Sud. Ei reprezint? o ramur? lateral? a arborelui genealogic. Aceste maimu?e au n?rile tare dep?rtate una de alta ?i �ndep?rtate �n p?r?i ?i o coad? ag???toare. Reprezentan?ii caracteristici sunt url?toarele ?i maimu?ele Ateles. Din suprafamilia catarinienilor fac parte 4 familii-1) cercopitecidelor, 2) hilobatidelor, 3) antropomorfidelor (orangutanul, gorila, cimpanzeul) ?i 4) hominidelor. Ultima familie este prezentat? printr-o singur? specie-Homo sapiens.

Alte referate din materia: Biologie

Nr.	Nume referat	Hits
1	Feriga	1814
2	Affenpinscher-ul	1129
3	Anaconda	2070
4	Aripi	1123
5	Bauceron-ul	1170
6	Bobtail sau Old English Sheepdog	1107
7	Celulaprocariota	1222
8	Ciobanescul Belgian sau Groenendael	1135
9	Fetele aflate la pubertate	1225
10	Salvati planeta	2832
11	Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator	1256
12	Ursul Carpatin	1567
13	Totul sau aproape totul despre dinozauri	1712
14	Tropisme, nutatiile si nastiile la plante	1674
15	Tulburarile somnului	1642
16	Tumorile	1462
17	Ulcerul gastroduodenal	1499
18	Ultimii dinozauri	1424
19	Urechea	2555
20	Ursul Koala	2193
21	VULTURI	1522
22	Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor	1464
23	Vederea Stereoscopica	1319
24	Veghea, somnul si activitatea cerebrala	1542
25	Vertebrate acvatice	1752

Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier