|
Introducere
Ceea ce se nume?te în mod comun ciuperc? este un corp fructifer care are rolul de a produce spori. Pentru ca un corp fructifer s? ia na?tere este necesar ca miceliile primare ale aceleia?i specii s? vin? în contact.
Împr??tierea sporilor are loc de cele mai multe ori datorit? vântului; deoarece sunt extrem de u?ori, pot fi transporta?i în scurt timp la o distan?? de sute de kilometri.
Perpetuarea diferitelor specii de ciuperci se poate face ?i datorit? transportului pasiv al sporilor de c?tre numeroasele inscte.
Ciupercile cuprind o varietate extrem de larg? (peste 100 000 de specii r?spândite în toate ecosistemele), fiind incluse în mod tradi?ional printre vegetale.
Morfologia ciupercilor
Ciupercile clasice din p?duri, au un picior mai mult sau mai pu?in dezvoltat, când doar cilindric, când îngro?at sau sub?iat la baz?, câteodat? chiar ondulat sau ?erpuit ?i uneori turtit, sau prelungit în sol cu un miceliu de lungime variabil?. Suprafa?a poate fi neted?, zbârcit?, flocoas?, cu vini?oare, striat? etc.
Este important s? se observe ?i modul de inser?ie a piciorului în p?l?ria de deasupra lui: aceasta poate fi complet central?, mai mult sau mai pu?in excentric?, ?i rareori complet lateral?.
Forma p?l?riei variaz? foarte mult; la început ea este de form? globuloas?, iar la maturizarea deplin? poate fi concav? sau chiar în form? de pâlnie.
Suprafa?a poate fi neted?, cr?pat?, cu aspect lucios, vâscos, uscat sau granulat. Marginea este de regul? întreag?, dar de multe ori ?i sinuoas? sau lobat?, câteodat? cu franjuri dantelate care atârn?.
Cum tr?iesc ciupercile
Ciuperci saprofite
Cea mai mare majoritate a ciupercilor se dezvolt? pe resturile moarte sau în descompunere ale organismelor vegetale ca: bu?teni putrezi?i, frunzi? din p?dure, ramuri sau scoar?? de copac c?zute pe p?mânt, b?legar de la erbivore.
Ciuperci parazite
Aceste ciuperci tr?iesc pe seama unor organisme vegetale vii, în special arborii mari, pe care se instaleaz? profitând de r?niri accidentale ale acestora.
Otr?virea cu ciuperci
Printre ciuperci exist? diferite specii toxice sau uneori mortale, dar chiar ?i cele mai bune pentru consum pot da simptome toxice, care se manifesta prin deranjamente stomacale, vom?, dureri de cap, transpiratie abundent? sau simptome asmatice destul de grave.
Este de men?ionat ca pân? ?i speciile considerate printre cele mai bune de consum, ca hribii sau champignon, dac? sunt culese prea târziu sau dac? sunt atacate de parazi?i, ori au degerat, pot con?ine substan?e toxice asem?n?toare celor care se formeaz? în carnea în curs de putrezire.
Exist? numeroase specii de ciuperci, care atunci când sunt crude, au un oarecare grad de toxicitate, dup? o fierbere mai mult sau mai pu?in îndelungat? devin total inofensive si foarte bune de mâncat.
Numeroase specii de ciuperci produc toxine rezistente la c?ldur?, pe care nici m?care firberea foarte îndelungat? nu reu?e?te s? le distrug?, provocînd astfel otr?viri foarte grave, uneori mortale.
Cum se culeg ciupercile
To?i cei care sunt pasiona?i de natur?, prin urmare ?i c?ut?torul de ciuperci, trebuie s? respecte în cel mai grad mediul înconjur?tor. C?lcarea în picoare, r?scolirea solului din p?dure, alc?tuit la suprafa?? din frunze în curs de putrezire, ruprea accidental? sau provocat? a arbu?tilor ?i a micilor plante, ca ?i decuparea brazdelor de iarb? provoac? distrugerea unor ecosisteme. Deseori, chiar culeg?torii distrug cu senin?tate popula?ii întregi de ciuperci considerate necomestibile, provocând daune serioase p?durii în întregul ei.
O aten?ie special? trebuie acordat? alegerii recipientului în care vom aduna ciupercile. Cel mai bune este, clasicul cos împletit din nuiele. Sunt evitate in totalitate pungile de plastic! Este important sa nu punem în acela?i co? ciuperci de care suntem siguri c? sunt comestibile, împreun? cu cele de care nu suntem siguri.
Ciupercile vor fi retezate la baz? cu un cu?ita? ascu?it ?i cur??ate sumar pentru a permite o mai bun? r?spândire a sporilor.Unde tr?iesc ciupercile
Speciile de ciuperci sunt atât de numeroase încât pe unele le putem g?si capabile s? se înmul?easc? ?i în întuneric, s? tr?iasc? în ap?, iar altele s? suporte niveluri de c?ldur? sau de frig inimaginabile pentru multe dintre organismele vii.
Marea majoritate a variet??ilor de ciuperci se g?sesc pe terenuri împ?durite, în special spre fâr?itul verii ?i toamna, speciile difer? totu?i în func?ie de tipul de p?dure:
p?durile de foioase
p?durile de conifere
zona de tuf?ri? a M?rii Mediterane
paji?ti ?i p??uni
cercul vrajitoarelor (colonii de ciuperci într-un aranjament circular)
Pove?ti, curiozit??i ?i credin?e populare
Ciupearca uria?a
Recordul în privin?a dimensiunilor apartine speciei Lagemannia gigantea sau gogo?ele, r?sufl?toarea p?mântului, a carei dimensiuni pot ajunge la un diametru de 80 cm si o greutate de 20 de kg.
La ?ar? este folosita ca ?i antihemorgic, dar era folosita si de apicultori.
Mai târziu s-a constatat c? aceast? ciuperc? mai de?ine un record: con?tine pân? la ?apte miliarde de spori.
Ciupercile luminiscente
Ghebele, care sunt cunoscute pentru calit??ile lor gastronomice emit noaptea o lumin? slab? verzuie.
Diamantele din buc?t?rie
Considerate ca adev?ratele „diamante” ale buc?t?riei, trufele sunt, dintre toate ciupercile, cele mai bine apreciate ?i cele mai scumpe. În antichitate le considerau adev?rate minuni ale naturii, aceasta demonstrând c?, înc? de atunci ele erau în mare vog?, fiind platite prin greutatea echivalent? în aur.
|