|
CARTOFUL
A. Sistematizare
? FAMILIA Solanaceae
? GENUL Solanum
? SPECIA Solanum Tuberosum
B. Origine ?i r?spândire
? originar din America de Sud (regiunile înalte ?i umede din Peru, Columbia);
? a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea (prima oar? în Spania, apoi în Anglia);
? s a r?spândit în zonele cu condi?ii favorabile;
? produc?ii mari se ob?in în Germania, Olanda, Fran?a, Polonia etc.;
? a fost luat în cultur? în România în secolul XIX.
C. Importan?a ?i compozi?ia chimic?
? folosit în alimenta?ia omului: -consum direct
-produse uscate
-produse semipreparate
? folosit în industrie:
-amidon, spirt
-produse pe baz? de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloran?i)
? folosit ca hran? pentru animale (porcine, bovine)
? con?ine: - 76,3% ap?;
- 23,7% substan?? uscat? (17,5% amidon ?i proteine):
- enzime;
- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;
- solanin? gust amar; poate deranja la stomac;
devine toxic? la 0,1 g/kg mas? vie.
Din o ton? de cartofi se ob?in prin prelucrare industrial?:
- 95 litri de alcool de 40?;
- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;
- 140 de kilograme de amidon uscat;
- 100 de kilograme de dextrin?.
D. Particularit??i botanice ?i biologice
? de la plantare la r?s?rire sunt 15 30 de zile (în func?ie de temperatur?);
? de la r?s?rire pân? la începutul tuberiz?rii sunt 10 30 zile (are loc cre?terea r?d?cinii, a stolonilor, a tulpinii ?i frunzelor);
R?d?cin? fibroas? ?i ramificat?, r?d?cin? primar? ?i r?d?cin? secundar? (stolonifer?);
Stoloni – muguri axilari ?i terminali; în spa?iul vârfului de cre?tere exist? o zon? care se îngroa??, din care se formeaz? tuberculul.
? tuberizarea (încetarea cre?terii plantei aeriene ?i cre?tere tuberculului) dureaz? 25 45 de zile;
? Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele ?i lujerii îng?lbenindu se) dureaz? 20 40 de zile.
Pe suprafa?a tuberculului exist? ochi, forma?i din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunz?, care se nume?te sprâncean?. În condi?ii optime de perminare, cartoful încol?e?te (mugurele central) se transform? în col?.
E. Clasificare
? dup? perioada de vegeta?ie: Soiuri timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de vegeta?ie);
semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95 110 zile);
semitârzii – Super (110 130 zile)
târzii – Titus (peste 30 de zile).
? dup? calitate: Clasa A – pentru salate (tuberculii mai pu?in f?ino?i, nu se sf?râm? la fierbere; consisten?? tare);
Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai pu?in f?ino?i, crap? uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C – f?inos, are consisten?? redus? ?i crap? la fierber;
Clasa D – foarte f?inos, se sf?râm? complet; amidon grosier folosit în industria sa.
F. Zone de favorabilitate
? foarte favorabile – depresiunile intramontane ?i extramontane (temperaturi de 16 18?C, precipita?ii anuale mai mari de 600 mm/an);
? favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19 20?C, precipita?ii anuale mai mici);
? favorabile pentru cultura timpurie – în Sud, în Sud Est, în Arad,în Sudul Moldovei, în Dobrogea.
G. Rela?iile cu factorii de mediu
? c?ldura – cre?terea plantelor ?i formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15 18?C; la temperaturi de –2 sau 3?C cartoful este complet distrus;
? lumina – este preten?ios fa?? de lumin? mai ales în faza form?rii tuberculilor; la umbr? nu formeaz? tuberculi;
? umiditatea – are cerin?e mari fa?? de umiditate; seceta determin? stagnarea cre?terii tuberculilor, reducerea produc?iei ?i capacitatea de p?strare;
? solul – are cerin?e ridicate fa?p de sol; prefer? soluri nisipo lutoase, luto nisipoase, aluvionare, afânate, bine aerisite, fertile.
H. Rota?ia culturii
Înaintea cartofului se cultiv?: familia leguminosae grâu, orz ?i porumb.
Se recolteaz?:
? cartofii timpurii – manual, când au aproximativ 30 de grame;
? ceilal?i – când vrejii sunt usca?i.
I. D?un?tori ?i boli
? C?r?bu?ul de mai (larva roade gal?eria în tubercul, ?i aici se restbilesc bacteriile ?i ciupercile, care produc putrezirea);
? Gândacul de Colorado (roade frunzele);
Boli:
? Viroze (viru?i);
? Râia comun? a cartofului;
? Mana (pete brun ro?iatice pe frunze);
? F?inarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).
|