|
CAMUFLAJ ?I MIMETISM LA ANIMALE
In fiecare habitat în care exist? pr?d?tori are loc un r?zboi tacit. Armele sunt culorile ?i formele. Strategia folosit? de vâna?i ?i vân?tori este camuflarea. Dispari?ia este pre?ul imperfec?iunii, deoarece procesul evolu?iei îi elimin? f?r? mil? pe cei care e?ueaz?.
Timp de milioane de ani arta camufl?rii animalelor a progresat odat? cu dezvoltarea formelor fizice ?i a tipurilor de comportament. Rezultatul este un num?r mare de trucuri ?i capcane uluitoare ale culorilor.
Majoritatea animalelor v?d în culori dar nu v?d lumea la fel ca oamenii. Unele sunt mai sensibile la ro?u ?i portocaliu, altele v?d în special verdele ?i albastrul. Insectele percep radia?iile ultraviolete, astfel c? fructele ?i florile, care pentru noi par albastre spre negru, pentru ele pot s? par? viu colorate. El pot s? urm?reasc? semnele ultraviolete de pe petalele florilor care conduc la nectar.
Culoarea unui obiect depinde de pigmen?i ?i de structur?. Pigmen?ii ca melanina absorb lungimile de und? de la cap?tul albastru al spectrului de culori, astfel încât sunt vizibile negrul, cafeniul, ro?u închis ?i unele nuan?e de galben. Melanina este produs? de animale ?i se g?se?te în blan?, pene, solzi ?i în piele. Portocaliul viu, ro?u ?i galbenul sunt provocate de pigmen?ii deriva?i din plante (ex. carotenoida).
Albul ?i nuan?ele cele mai deschise de albastru ?i de verde sunt culori structurale, create prin dispersia luminii de particule foarte mici v?zute pe fundalul de culoare închis?. Albastrul cerului se produce atunci când razele soarelui reflectate de p?mânt sunt dispersate ?i reflectate din nou de particule minuscule de praf din atmosfer?. V?zut pe fundalul negru al spa?iului, rezultatul este un albastru str?lucitor. Aceast? culoare structural? este cauza ochilor alba?tri la oameni sau a penelor albastre la multe p?s?ri.
In adâncul m?rilor, unde nu poate p?trunde lumina natural?, cel pu?in 1.500 de specii de pe?ti sunt bioluminiscen?i - rezultatul unei reac?ii chimice - care îi ajut? atât la vân?toare cât ?i pentru camuflaj atunci când încearc? s? se ascund?. Unele viet??i acvatice au devenit aproape invizibile, pentru a se contopi cu mediul lor lichid. Astfel pe?tele de sticl? din Asia este complet transparent.
Multe animale adopt? o hain? alb? pe timpul iernii, cum ar fi: iepurii z?pezilor, coco?ii de munte. Din nefericire evolu?ia i-a înzestrat ?i pe mul?i pr?d?tori cu haine albe, cum ar fi vulpea polar?. Ursul polar, realizând c? nasul s?u negru l-ar putea da de gol, î?i acoper? iste? botul cu o lab? când vâneaz?. Dar hainele albe protejeaz? împotriva frigului. Numeroase pungi de aer umplu firele de p?r sau penele. Aceste fibre goale sunt extrem de u?oare ?i ofer? o mai bun? izolare de frig decât ar oferi cele colorate.
Pentru animale din alte regiuni este nevoie de un camuflaj mult mai colorat. Un num?r mare de reptile ?i de amfibieni, în special cameleonii, î?i pot schimba culoarea extrem de repede pentru a se contopi cu mediul înconjur?tor. Celule specializate din pielea lor con?in pigmen?i de melanin?. Fibrele musculare din jurul celulelor se contract? ?i se relaxeaz? întinzând ?i concentrând pigmen?ii pentru a ob?ine nuan?a dorit?. Caracati?ele ?i sepiile î?i pot inunda corpul cu valuri de culori puternice cu o vitez? foarte mare - devin negre din alb în 2/3 de secund?.
Arta camuflajului depinde de transmiterea de c?tre vânat a unei imagini mentale despre sine lipsit? de sens spre creierul vân?torului prin ochii acestuia. Acest lucru este valabil ?i invers - de la vân?tor spre vânat.
Unii gândaci nu depind de culoarea lor ci se acoper? cu calcarul, nisipul sau noroiul din mediul înconjur?tor.
Modelele stridente întrerup uneori conturul corpului unui animal, ca de exemplu la zebr?. Petele sau dungile distincte de culoare distrag aten?ia pr?d?torului, în timp ce nuan?ele contrastante ale altor p?r?i ale corpului animalului se contopesc în mediul înconjur?tor. Rezultatul este un amestec de fragmente optice, asem?n?toare cu obiecte lipsite de via??.
Animalele nou-n?scute mor adesea în primele zile ale vie?ii pentru c? nu sunt destul de puternice pentru a se ap?ra sau pentru a fugi de pr?d?tori. Camuflajul le ofer? un anumit grad de protec?ie, ca de ex. puii multor specii de cerb care sunt pestri?i pentru a imita lumina p?tat? de pe solul p?durilor.
Multe animale imit? obiecte lipsite de via?? pentru a se ap?ra sau în cazul pr?d?torilor pentru a se ascunde de vânat. Forma corpului viermelui de m?tase seam?n? cu structura frunzelor hranei sale preferate. Cu pielea adânc fisurat? pentru a sem?na cu un bu?tean în ap?, crocodilul pierde pu?in? energie cu vân?toarea. De?i se deplaseaz? greu pe uscat, el nu r?mâne înfometat pentru c? toate pr?zile trebuie s? se adape.
Insectele sau broa?tele care sunt viu colora?i în nuan?e str?lucitoare de ro?u, portocaliu, alb ?i negru au adesea un gust nepl?cut sau sunt veninoase deoarece corpul lor este plin de substan?e chimice otr?vitoare.
Când sc?parea este imposibil?, aten?ia pr?d?torilor poate fi distras? prin tactici de ?ocare. Astfel, unele specii de broa?te î?i sperie agresorul prin culori str?lucitoare sau un ochi fals, p?rând un animal mult mai mare.
Dungile distincte galbene ?i negre scot în eviden?? viespile ?i albinele. Acest semnal de avertizare colorat este bine în?eles de poten?ialii pr?d?tori. Din acest motiv multe specii de insecte care nu în?eap? au adoptat aceea?i deghizare pentru a p?c?li p?s?rile pr?d?toare. Acest tip de mimetism prin colora?ie trebuie s? fie exact deoarece p?s?rile de prad? au o vedere excelent? ?i recunosc rapid imita?iile evidente.
|