|
Calmari
Cel mai mare exemplar cunoscut în literatura ?tiin?ific? este cel aruncat pe o plaj? din Noua Zeeland? , în 1880 . El avea o lungime de aproximativ 20 m , din care 10-12 m erau tentaculele, care la calmarii mor?i sunt deosebit de elastice ?i u?or de întins , de aceea stabilirea dimensiunilor lor este ne sigur? . Ochii calmarilor uria?i sunt cei mai mari ochi din lumea animal?, putând avea diametrul de 25 cm, adic? de dou? ori mai mare decât la balena albastr? , care ajunge 130 tone . „Punga cu cerneal?” ajunge la 1m lungime ?i arat? ca un sac foarte alungit . „Ciocul de papagal” este de m?rimea unei unei foarfeci
Calmarii uria?i apar?in genului Architeuthis . De-a lungul anilor au fost descrise cel pu?in 19 specii, dar ast?zi teutologii, men?ioneaz? doar trei : Architeuthis dux, A. martensi ?i A. sanctipauli .
Deoarece majoritatea exemplarelor g?site erau fie e?uate pe plaj?, fie scoase din con?inutul stomacal al ca?alo?ilor, condi?iile în care tr?ie?te Architeuthis nu sunt foarte bine cunoscute. Faptul c?, printre numeroasele animale înghi?ite de un ca?alot, se g?sesc de obicei resturile de la câte un singur calmar uria?, a condus la idea c? Architeuthis tr?ie?te solitar, exceptând probabil perioada de împerechere. Extrem de pu?ine capturi au fost f?cute cu plase traulate la adâncimi de 200-375 m. In largul coastelor Californiei, de la 600 m, într-un punct în care fundul oceanului era la 4000 m, a fost scos un trntacul sec?ionat proasp?t. De-a lungul coastelor Newfoundland-lui (Canada), au fost semnala?i calmari uria?i înotând chiar la suprafa??, iar fundul oceanului se afla acolo la 100 m ; în Pacific, de asemenea au fost v?zu?i la suprafa??, dar deasupra unor adâncimi de 4000 m. Exemplare de Architeuthis au fost g?site ?i în apropierea insulelor Hawaii, unde adâncimea oceanului coboar? la câteva mii de metri.
Cu ce se hr?nesc calmarii uria?i ? Cu diferite animale marine, printre care pe?ti mici ?i cefalopode, pe care le captureaz? cu tentaculele. Opt dintre cele zece bra?e sunt mai scurte ?i au pân? la 50 cm circumferin?a la baz?; celelalte dou?, mult mai lungi (cca 10 m) au numai 25 cm la baz?.
Studiile efectuate au ar?tat c? ventuzele de pe tentaculele lui Architeuthis au diametrul de 2,5-5,2 cm.
Uni cercet?tori l-au descris pe Archhiteuthis drept un foarte bun înot?tor, nu aceasta este realitatea. Fa?? de ceilal?i calmari, în majoritate excelen?i înot?tori, Architeuthis are o musculatur? pu?in dezvoltat?, iar înot?toarele sale sunt relativ mici ?i slabe. Sistemul de blocare a sifonului pentru evacuarea apei sub form? de jet este mai pu?in dezvoltat decât la calmarii buni înot?tori. Aceste caracteristici, ca ?i multe altele îi fac pe cei nai mul?i cercet?tori s?-l considere un animal de mare adâncime, care se ridic? uneori aproape de suprafa??.
Calmarul uria? acumuleaz? în mu?chii mantalei ioni de amoniu (NH4+ ) care fac ca greutatea sa specific? s? scad?. F?r? NH4+ în ?esuturi , calmarul este mai greu decât apa de mare, dar cu NH4+ animalul este perfect echilibrat în ap?, f?r? a mai trebui sa-?i consume energia înotând continuu. Primele observa?ii privind faptul c? Architeuthis concentreaz? în mu?chi ioni de amoniu au fost f?cute de trei teutologi americani, care mâncând o buc??ic? de calmar uria?, au constatat gustul amar dat de amoniac.
Cefalopodele sunt comestibile pentru om? R?spunsul categoric este DA! Despre acesta ca ?i despre alte cefalopode ce tr?iesc în adâncurile oceanelor vom afla.
|