- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Bulbul rahidian
Categorie: Referate BiologieReferat downloadat de: 97 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| Bulbul rahidian Bulbul rahidian (medulla oblongata) este a?ezat în etajul posterior al cutiei craniene ?i în partea cranial? a canalului rahidian. El este continuarea m?duvei spin?rii, de aceea se mai nume?te ?i m?duva prelungit?. Are forma unui trunchi de con cu baza mare a?ezat? cranial, o lungime de circa 3 cm ?i o greutate de 6-7g. Cranial, se termin? la locul în care începe puntea lui Varolio, iar caudal limita este indicat? de locul în care se încruci?eaz? fibrele nervoase ce formeaz? piramidele bulbare anterioare. Suprafa?a bulbului are o configura?ie asem?n?toare configura?iei externe a m?duvei, în special în partea caudal?. Pe fa?a anterioar? este ?an?ul median ventral pe laturile c?ruia sunt dou? cordoane numite piramide bulbare (pyramidum medullae oblongata), care se g?sesc în continuarea cordoanelor ventrale ale m?duvei. Ele sunt mai groase în partea cranial? a bulbului ?i mai sub?iri în partea lui caudal?. Pe partea lateral? a fiec?rei piramide este ?an?ul colateral ventral. Pe p?r?ile laterale ale bulbului, lateral de ?an?ul colateral ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului (funiculi laterale medullae oblongata) m?rginite posterior de ?an?ul colateral dorsal. Fiecare cordon lateral se termin? cranial printr-o umfl?tur? oval? cu axul mare dispus longitudinal, care se nume?te oliva bulbar?. Pe fa?? posterioar?, bulbul prezint? ?an?ul median dorsal. Pe laturile lui sunt cordoanele formate de fasciculele lui Goll (gracilis) ?i Burdach (cuneatus), separate prin ?an?ul intermediar dorsal. În partea caudal? a bulbului ele au aceea?i dispozi?ie ca în m?duv?. În jum?tatea cranial? a bulbului, cordoanele formate din fasciculele lui Goll ?i Burdach se dep?rteaz? de linia median? orientându-se oblic în sus ?i lateral ?i determinând în prelungirea canalului ependimar formarea unei cavit??i care se nume?te ventriculul al IV-lea (ventriculus quartus). De la acest nivel, fasciculul lui Burdach se continu? cu o forma?iune care se nume?te corpul restiform (corpus restiforme) cu pedunculul cerebelos inferior, iar fasciculul lui Goll se continu? cu o forma?iune numit? piramida posterioar?. Structura bulbului rahidian are dou? caracteristici: existen?a ventriculului al IV-lea ?i dispozi?ia celor dou? feluri de substan?e. În interiorul bulbului rahidian, canalul ependimar se l?rge?te mult ?i formeaz? partea bulbar? a ventriculului al IV-lea, ventricul ce este o cavitate a?ezat? între bulb, punte ?i creierul mic; el are o form? rombic? – de aceea se mai nume?te fosa romboidal?. Partea bulbar? are forma unui triunghi cu baza în sus. Ventriculul al IV-lea este situat în partea dorsal? a bulbului, iar masa de substan?? nervoas? formeaz? plan?eul (podeaua) lui, pe care se observ? un ?an? longitudinal numit fisura median? posterioar? (fissura mediana medullae oblongata), de la care pornesc în ambele p?r?i ni?te dungi numite strii medulare (striae medullares). Fisura median? posterioar? împreun? cu striile medulare poart? numele de calamus scriptorius. Ventriculul al IV-lea este acoperit dorsal, în por?iunea bulbar?, cu o membran? epitelial? foarte sub?ire. Substan?ele alb? ?i cenu?ie care se g?sesc în alc?tuirea bulbului, sunt expuse într-un mod caracteristic. Se ?tie c? unele din fibrele nervoase care formeaz? piramidele anterioare se încruci?eaz? la nivelul bulbului, adic? trec dintr-o parte în cealalt? parte; aceast? încruci?are se nume?te decusa?ia piramidelor ?i marcheaz? limita caudal? a bulbului. La nivelul bulbului rahidian se încruci?eaz? ?i unele fibre senzitive. Din cauza acestor încruci??ri, substan?a alb? a bulbului str?bate prin masa de substan?? cenu?ie, pe care o fragmenteaz?. Se formeaz? astfel fragmente de substan?? cenu?ie înconjurate de fascicule de substan?? alb?. Aceste fragmente se numesc centri sau nuclei bulbari. Din fragmentarea coloanelor ventrale se formeaz? nuclei motori, din fragmentarea coloanelor dorsale, nuclei senzitivi, iar din a celor laterale, nuclei vegetativi. Bulbul îndepline?te func?ia de conducere ?i de centru nervos. Func?ia de conducere este realizat? prin fasciculele care trec prin bulb, venind de la m?duv? sau encefal, sau care pornesc din bulb spre m?duv? sau encefal. Bulbul reprezint? locul de trecere al c?ilor senzitive ?i motoare dintre m?duv? ?i restul encefalului. El conduce excita?iile care vin din m?duva spin?rii ?i trec la diferite segmente ale encefalului; de asemenea conduce impulsurile motoare care iau na?tere la diferite niveluri ale encefalului ?i trec la m?duva spin?rii pentru a ajunge la organele efectuare. Caracteristic în aceast? conducere este faptul c? ea se face încruci?at, adic? trece dintr-o parte în alta. Aceasta se poate constata astfel: sec?ionând jum?tatea dreapt? a bulbului, se produce paralizia mu?chilor din jum?tatea stâng? a corpului. Ca centru nervos, bulbul joac? un rol important în organism. El realizeaz?, prin centrii s?i, func?iile principalelor organe ale corpului. Particularitatea acestor centri este automatismul sau capacitatea de a se excita în urma modific?rilor care au loc în celula nervoas? îns??i. Între centrii bulbari, cei mai importan?i sunt centrii unor func?ii vitale (centrii respiratori, centrii cardiaci, centrii vasomotori), centrii unor func?ii digestive (centrul saliva?iei, centrul degluti?iei, centrul mastica?iei, centrul suptului), centrii unor func?ii metabolice (centrul glicozuric), centrii unor reflexe de ap?rare (centrul str?nutului, centrul tusei, centrul clipitului), centrii tonusului muscular. Centrii respiratori coordoneaz? mi?c?rile respiratoare. Se distinge un centru inspirator ?i un centru expirator. Activitatea centrilor respiratori bulbari este reglat?, atât prin excita?iile primite pe calea nervilor centripe?i de la suprafa?? corpului sau din pl?mâni, cât ?i pe calea umoral? prin dioxidul de carbon adus de sânge. Centrii respiratori bulbari se g?sesc în conexiune cu centrii din p?r?ile superioare ale encefalului ?i sunt influen?a?i de ace?tia dup? cum ?i ei ?in sub controlul lor centrii respiratori medulari. Centrii cardiaci au ac?iune asupra ritmului ?i intensit??ii contrac?iilor cardiace. A fost identificat un centru cardioinhibitor ?i un centru cardioaccelerator. Ace?ti centri func?ioneaz? prin ac?iunea unor excitan?i foarte varia?i. O mare importan?? o are în func?ia lor excitarea unor receptori din sinusul carotidian; excitarea se poate face, fie prin varia?iile presiunii sângelui, fie prin varia?ia compozi?iei lui chimice. Activitatea centrilor cardiaci bulbari se g?se?te sub dependen?a unor centri encefalici ?i în special a unor centri corticali. Centrii vasomotori au rolul de a provoca vasoconstric?ia sau vasodilata?ia ?i prin aceasta de a produce varia?ii în presiunea sanguin? ?i în distribuirea sângelui la organe. Centrii vasomotori func?ioneaz? sub ac?iunea impulsurilor care vin din zonele reflexogene ale sistemului cardio-vascular, adic? din sinusul carotidian ?i arcul aortic. Activitatea acestor centri se g?se?te sub influen?a unor centri vasomotori diencefalici ?i corticali ?i influen?eaz? func?ionarea centrilor vasomotori medulari. Centrul saliva?iei determin? saliva?ia. El intr? în func?iune prin excita?iile primite la nivelul mucoasei bucale – este calea reflex-necondi?ionat? – dar poate fi pus în func?iune ?i prin activitatea unor centri corticali – pe calea reflex-condi?ionat?. Centrul degluti?iei coordoneaz? degluti?ia. Ea este declan?at? de excita?iile primite la nivelul faringelui ?i la baza limbii. Centrul degluti?iei coordoneaz? contrac?ia mu?chilor faringieni ?i esofagieni. Lezarea centrului bulbar al degluti?iei provoac? accidente grave, bolul alimentar putând s? ia drumul c?ilor respiratoare provocând asfixia. Mastica?ia, mi?c?rile de supt, v?rs?turile se desf??oar? de asemenea prin activitatea centrilor bulbari. Centrul glicozuric regleaz? metabolismul glucidic. Dac? se în?eap? acest centru bulbar apare hiperglicemie ?i glicozurie. Experien?a de mai sus dovede?te c? bulbul conduce metabolismul glucidic. Activitatea acestui centru este influen?at? îns? de centrii encefalici. Bulbul rahidian provoac? ?i unele reflexe de ap?rare, cum sunt str?nutul, tusea, clipitul. Aceste reflexe sunt conduse de centrii bulbari care func?ioneaz? prin ac?iunea unor excitan?i care ac?ioneaz? la periferie. Aceste reflexe bulbare au o mare importan?? în via?a organismului. ?i ace?ti centri sunt sub ac?iunea unor centri encefalici ?i mai ales corticali. Aceasta rezult? din faptul c? noi putem s? le oprim declan?area prin interven?ia voin?ei. Centrii bulbari ai tonusului muscular au un rol important în repartizarea tonusului muscular. Aceast? func?ie are o mare importan?? în men?inerea pozi?iei corpului, atât în timpul echilibrului static, cât ?i în timpul echilibrului dinamic (în timpul mi?c?rilor). În aceast? func?ie, centrii bulbari ai tonusului muscular ?in sub influen?a lor centrii medulari ai tonusului muscular ?i sunt influen?a?i de centrii din p?r?ile superioare ale encefalului. În func?ionarea acestor centri, o mare importan?? o au excita?iile care vin din organele de mi?care ?i din aparatul vestibular al urechii interne. Din cele ar?tate rezult? c? bulbul rahidian are o activitate reflex? de importan?? capital? pentru organism. Reflexele bulbare sunt legate de func?iile fundamentale ale corpului. Lezarea bulbului tulbur? aceste reflexe ?i pune în primejdie via?a organismului. Trebuie îns? subliniat c? activitatea de centru nervos a bulbului se desf??oar? în leg?tur?, atât cu activitatea centrilor medulari, cât ?i sub controlul centrilor encefalici în special cei corticali. Bibliografie: ”Anatomia ?i fiziologia omului” – I. Petricu |
Alte referate din materia: Biologie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Feriga | 1814 |
| 2 | Affenpinscher-ul | 1129 |
| 3 | Anaconda | 2070 |
| 4 | Aripi | 1123 |
| 5 | Bauceron-ul | 1170 |
| 6 | Bobtail sau Old English Sheepdog | 1107 |
| 7 | Celulaprocariota | 1222 |
| 8 | Ciobanescul Belgian sau Groenendael | 1135 |
| 9 | Fetele aflate la pubertate | 1225 |
| 10 | Salvati planeta | 2832 |
| 11 | Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator | 1256 |
| 12 | Ursul Carpatin | 1567 |
| 13 | Totul sau aproape totul despre dinozauri | 1712 |
| 14 | Tropisme, nutatiile si nastiile la plante | 1674 |
| 15 | Tulburarile somnului | 1642 |
| 16 | Tumorile | 1462 |
| 17 | Ulcerul gastroduodenal | 1499 |
| 18 | Ultimii dinozauri | 1424 |
| 19 | Urechea | 2554 |
| 20 | Ursul Koala | 2193 |
| 21 | VULTURI | 1522 |
| 22 | Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor | 1464 |
| 23 | Vederea Stereoscopica | 1319 |
| 24 | Veghea, somnul si activitatea cerebrala | 1542 |
| 25 | Vertebrate acvatice | 1752 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
