|
Bolile Sistemului Circulator
Flebita
Flebita este inflamarea unei vene, care afecteaz?, în general, membrele inferioare. Ea este expresia mâniei si frustr?rii datorate unei diminu?ri a bucuriei de a tr?i. Suntem înclinati s?-i acuz?m pe ceilalti de propriile noastre lipsuri si de situatia penibil? de blocaj emotiv si energetic în care ne afl?m.
Pentru a trata flebita este necesara cresterea energiei din atriul drept. In acest scop se va mentine palma dreapta in dreptul piciorului, la o distanta de 10-20 de centimetri fata de acesta, iar palma stinga va fi indreptata spre inima, la o distanta de 30-40 de centimetri fata de corp.
Aceasta modalitate de mentinere a palmelor mai poate trata senzatia de greutate ce apare in picioare dupa strabaterea unei distante mai mari pe jos sau pentru cei care depun efort fizic intens. Se vor mentine palmele in modalitatea descrisa timp de 3 minute, zilnic.
Hipertensiunea
La adulti, hipertensiunea este definit? drept o presiune sistolic? mai mare sau egal? cu 140 mm Hg, ori o presiune diastolic? mai mare sau egal? cu 90 mm Hg. Presiunea sanguin? are o distributie continu? in rândul populatiei, f?r? o linie clar? de demarcatie intre normotensivi si hipertensivi. Hipertensiunea este principala cauz? a afectiunilor cardiace, care reprezint? factorul major de deces in lumea occidental?.
Una din relatiile fundamentale ale fiziologiei circulatorii este reprezentat? de faptul c? „presiunea sanguin? arterial? = fluxul cardiac x rezistenta periferic?“. Dac? fluxul cardiac sau rezistenta periferic? se ridic?, indiferent de cauz?, si presiunea sanguin? creste. Exist? mai multi factori siguri care contribuie la hipertensiune, dar nu exist? o cauz? singular?. Vârsta, modul de viat?, predispozitia genetic?, toate joac? un rol important.
Hipertensiunea trebuie tratat? când se depisteaz? pentru c? are valori ridicate de 2-3 ori intr-o perioad? de 3-6 luni. Când un pacient are o afectiune de organ final (hipertrofie ventricular? stâng?, insuficient? renal? sau afectiuni cardiovasculare), tratamentul trebuie instituit mai repede. De asemenea, in cazul unei hipertensiuni maligne (valoarea diastolic? > 130 mmHg), tratamentul trebuie inceput imediat. Antihipertensivele vor fi date intotdeauna impreun? cu alte recomand?ri, pentru a se reduce posibilitatea producerii altor incidente vasculare. Printre acestea se num?r?: renuntarea la fumat, sc?derea in greutate, reducerea consumului de alcool, intensificarea activit?tii fizice, reducerea aportului de sare in diet?.
Exist? mai multe clase de medicamente disponibile. Acestea includ: diureticele, beta-blocantii, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei-(IEC), blocantii canalului de calciu, antagonistii angiotensinei II, medicamentele cu actiune la nivel central.
Varicele
În situatia în care venele nu mai asigura o circulatie corespunzatoare a sângelui, se pot dilata, dând nastere la veritabile "lacuri" de sânge. Când sunt situate superficial, aceste vene devin vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala, senzatia de greutate sau durere în membrul respectiv. În cazurile severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate, deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse. Varicele pot aparea atât la femei cât si la barbati la orice vârsta, însa cel mai frecvent afecteaza femeile în perioada când au copii si mai târziu. Antecedentele familiale de varice si înaintarea în vârsta cresc riscul de aparitie a varicelor. Cauzele varicelor nu sunt complet întelese. În unele cazuri, absenta sau slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sângelui în sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. În alte cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi. Mai rar varicele sunt consecinta unor boli ca flebita sau a unor anomalii congenitale ale venelor. Bolile venoase varicoase sunt în general progresive si nu pot fi prevenite complet. Cu toate acestea, s-a constatat ca purtarea ciorapului elastic, mentinerea unei greutati corporale în limite normale si exercitiul fizic regulat pot fi benefice.
Ateroscleroza
Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie (stenozare) a lumenului arterial, din cauza depunerilor succesive de strate de lipide plasmatice, cheaguri de sange, colesterol, acumulari de calcar etc. Desi, in stare incipienta poate exista inca din stadiul intrauterin, ateroscleroza debuteaza cu precadere in jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza progresiv pana la 50-60 de ani, dupa care incepe sa se manifeste pregnant prin simptomele bolii coronariene.
Ateroscleroza este un proces lent si de lunga durata, de aceea a fost obligatoriu asociata imbatranirii, varsta la care apar. Acum se cunoaste ca ea apare dupa un numar de ani, depinzand de agresivitatea factorilor de risc, moment care corespunde intamplator batranetii. Cand se asociaza mai multi factori favorizanti ai aterosclerozei, efectele lor nu se aduna, ci se multiplica.
|