Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Biologie clasa VIII si IX



Biologie clasa VIII si IX

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 338 ori.


Cauta referat dupa: biologie clasa viii


Descriere referat:
?esuturi ?i organe. ?esuturi. Totalitatea celulelor ?i substan?ei intercelulare, care au origine, structur? ?i func?ii asem?n?toare, se nume?te ?esut. În organismul uman deosebim patru grupuri principale de ?esuturi: epitelial, conjunctiv, muscular ?i nervos. ?esutul epitelial formeaz? tegumentele corpului, glandelor ?i c?ptu?e?te cavit??ile organelor interne. ?esutul conjunctiv, de exemplu, cel osos ?i cartilaginos, serve?te drept suport pentru organe. Alte tipuri de ?esut conjunctiv, formând ni?te straturi intercalare printre organe, le leag? între ele. Sângele ?i limfa alc?tuiesc mediul intern lichid al organismului. ?esutul muscular este componentul principal al mu?chilor scheletici ?i al multor organe interne. Func?ia de mi?care este asigurat? de ?esutul muscular. ?esutul nervos constituie masa creierului ?i m?duvei spin?rii. Fibrele nervoase, care pornesc de la neuroni(celule nervoase), se întind de la creier ?i m?duva spin?rii spre toate organele ?i ?esuturile, asigurând o leg?tur? operativ? între diferite p?r?i ale organismului. Organe ?i sisteme de organe. Din ?esuturi se formeaz? organe. Organul este o parte a corpului cu form?, structur? ?i localizare anumit? ?i îndepline?te una sau câteva func?ii. De exemplu, bra?ul, inima, rinichii, ficatul, pancreasul sunt organe. O parte din organe sunt localizate în cavit??ile corpului, de aceea sunt numite organe interne. Unele organe ap?r? corpul de leziuni, atele asigur? locomo?ia sau particip? la digestie. Exist? organe ce transport? substan?ele nutritive ?i oxigenul prin organism. Fiecare organ este alc?tuit din câteva ?esuturi, îns? unul dintre ele predomin? ?i determin? func?ia lui principal?. Orice organ con?ine în mod obligatoriu vase de sânge ?i nervi. Organele, care execut? în ansamblu func?ii comune, alc?tuiesc sisteme de organe. Deosebim urm?toarele sisteme: nervos, locomotor, circulator, respirator, digestiv, excretor ?i cel al organelor de reproducere. Deci, organismul uman are o structur? complex?: el este alc?tuit din sisteme de organe, fiecare sistem include diferite organe, fiecare organ const? din câteva ?esuturi, fiecare ?esut este format dintr-o mul?ime de celule asem?n?toare ?i din substan?? intercelular?. § Respira?ia. Importan?a respira?iei. Omul respir?, captând din mediul extern oxigenul ?i eliminând în el bioxidul de carbon. Fiecare celul? din ?esutul oric?rui organ are nevoie de energie. Sursa acesteia în organism o constituie descompunerea ?i oxidarea necontenit? a compu?ilor organici. Dat fiind faptul c? procesele de oxidare necesit? oxigen, celulele trebuie s?-l ob?in? în flux necontenit. De pe urma oxid?rii oric?ror substan?e organice se formeaz? bioxid de carbon ?i ap?, care sunt evacuate din organism. Aprovizionarea celulelor cu oxigen ?i evacuarea din ele a bioxidului de carbon se face prin sânge. Schimbul de gaze dintre sânge ?i aer are loc în organele de respira?ie. Sistemul organelor de respira?ie este alc?tuit din pl?mâni, situa?i în cutia toracic?, ?i din c?ile aeriene: cavitatea nazal?, rinofaringe, laringe, trahee ?i bronhii. C?ile aeriene. C?ile aeriene încep cu cavitatea nazal?, care este divizat? de un sept osteocartilaginos în jum?tatea dreapt? ?i stâng?. În fiecare din ele se afl? ni?te canale nazale sinuoase, care m?resc suprafa?a intern? a cavit??ii nazale. Membrana mucoas?, care tapeteaz? cavitatea nazal?, are numero?i peri?ori, vase sangvine ?i glande mucipare. Mucusul produs de acestea nu numai c? re?ine microbii, ci ?i îi omoar?. Împreun? cu particulele alipite mucozitatea este evacuat? necontenit din cavitatea nazal?. În aceast? cavitate aerul se înc?lze?te ?i se umecteaz?. Din cavitatea nazal? aerul p?trunde în rinofaringe, apoi în laringe. Laringele are o form? de pâlnie, pere?ii c?reia sunt forma?i din câteva cartilaje. Intrarea în laringe în timpul înghi?irii alimentelor este deschis de c?tre cartilajul numit epiglot?. În cartilajele laringelui sunt ni?te pliuri ale membranei mucoase numite ligamente sau coarde vocale. Spa?iul dintre coardele vocale se nume?te glot?. Când omul tace, coardele vocale se deschid ?i glota are aspectul unui triunghi echilateral. În timpul vorbirii coardele vocale se închid. Aerul expirat love?te în coarde ?i ele încep s? vibreze. Astfel apare sunetul. Timbrul vocii omului depinde de lungimea coardelor lui vocale. Cu cât coardele vocale sunt mai scurte, cu atât frecven?a oscila?iilor lor e mai mare ?i timbrul mai înalt. La femei coardele vocale sunt mai scurte decât ?a b?rba?i. Iat? de ce vocea feminin? e totdeauna mai înalt?. Strig?tul aduce daune coardelor vocale. Ele se supraîncordeaz?, când se apropie prea tare, lovindu-se ?i v?t?mându-se una pe alta. Inflama?iile frecvente ale c?ilor de respira?ie lezeaz? de asemenea coardele vocale. Asupra aparatului vocal influen?eaz? d?un?tor fumatul ?i consumul de alcool. Din laringe aerul inspirat trece în trahee, care are form? de tub. Peretele ie anterior este forat din semicercuri cartilaginoase unite între ele prin ligamente ?i mu?chi. Peretele posterior este moale, alipit de esofag f?r? a împiedica trecerea alimentelor. Traheea se bifurc? în dou? bronhii care intr? în pl?mânul drept ?i stâng. Pl?mânii. În pl?mâni fiecare bronhie se ramific? asem?n?tor unui arbore ?i lumenul tuburilor aeriene devine din ce în ce mai mic. Capetele celor mai mici tuburi bronhiale se termin? cu ni?te ciorchini de alveole pulmonare cu pere?i sub?iri, umplute cu aer. Pere?ii lor sunt alc?tui?i dintr-un singur strat de celule epiteliale ?i sunt acoperi?i cu o re?ea deas? de capilare. Celulele epiteliale ale alveolelor secret? substan?e bioactive, care tapeteaz? sub form? de pelicul? foarte fin? suprafa?a lor interioar?. Aceast? pelicul? men?ine volumul constant al alveolelor ?i nu le permite s? se strâng?. În afar? de aceasta, substan?a bioactiv? a peliculei neutralizeaz? microorganismele, care p?trund în pl?mâni odat? cu aerul. Pelicula uzat? este evacuat? prin c?ile aeriene sub form? de sput? sau este „consumat?” de c?tre fagocitele pulmonare. În caz de pneumonie, tuberculoz? ?i alte boli pulmonare infec?ioase pelicula poate fi v?t?mat?, alveolele pulmonare pot s? se strâng? ?i nu pot participa la metabolismul gazos. La fum?tori alveolele î?i pierd elasticitatea ?i capacitatea de a se cur??i, pelicula devine rigid? din cauza substan?elor toxice din fumul de tutu. Aflarea în aer liber, respira?ia intens? în timpul muncii fizice ?i practic?rii sportului contribuie la reînnoirea peliculei, care tapeteaz? alveolele pulmonare. Alveolele pulmonare formeaz? o mas? spongioas?, din care sunt constitui?i pl?mânii. Ace?tia ocup? cavitatea toracic? în întregime cu excep?ia spa?iului ocupat de inim?, de vasele sangvine, de c?ile aeriene ?i de esofag. Fiecare pl?mân este alc?tuit din 300-350 mln. de alveole pulmonare. Aria lor total? dep??e?te 100 m2, adic? e de circa 50 de ori mai mare decât suprafa?a corpului. La exterior fiecare pl?mân este acoperit de o membran? neted? lucioas? de ?esut conjunctiv numit? pleur? pulmonar?. Peretele interior al cavit??ii toracice este tapetat de pleur? parietal?. Cavitatea pleural? aflat? între aceste membrane este umed?, ermetic? ?i nu con?ine aer deloc. Din aceast? cauz? pl?mânii sunt strâns lipi?i de peretele cavit??ii toracice ?i volumul lor se schimb? întotdeauna odat? cu schimbarea volumului cutiei toracice. Respira?ia artificial?. Respira?ia artificial? se aplic? pentru a acorda primul ajutor persoanelor înecate, electrocutate de curent sau fulger, intoxicate cu gaz de cahl? ?i în caz de alte accidente. Pentru acordarea primului ajutor unui înecat, se cere, în primul rând, s? evacu?m cât mai repede apa din c?ile respiratorii ?i din pl?mâni. Cu acest scop salvatorul, stând într-un genunchi, îl culc? pe sinistrat pe coapsa sa în a?a fel, încât capul ?i partea superioar? a corpului s? atârne liber. În continuare îi deschide gura ?i îi aplic? o serie de lovituri u?oare pe spate, ceea ce contribuie la evacuarea apei din c?ile respiratorii. Apoi înecatul va fi culcat pe spate, eliberându-i gâtul, pieptul ?i abdomenul de p?r?ile jenante ale îmbr?c?mintei. Sub scapule i se pune un rulou moale, iar capul i se trage înd?r?t ?i mandibula înainte. Dup? aceasta începem a propulsa aer prin gura sau nasul sinistratului, acoperite cu o batist?. Astfel de propuls?ri se fac aproximativ de 16 ori pe minut. Vom avea grij? ca dup? fiecare „inspira?ie” artificial? cutia toracic? a accidentatului s? coboare definitiv. Durata acestei „expira?ii” trebuie s? fie mai îndelungat? decât cea a „inspira?iei” aproximativ de dou? ori. Dac? inima a încetat s? bat?, aceast? procedur? se va face simultan cu masajul indirect al inimii: dup? fiecare propulsare de aer în pl?mâni se fac 4-5 ap?s?ri izbite pe a treia parte inferioar? a sternului în direc?ia perpendicular? coloanei vertebrale. Sternul în timpul ap?s?rilor se va str?muta cu 4-5 cm. la adul?i ?i cu 1-2 cm. La copiii de vârst? mic? cu un ritm de 70-90 ap?s?ri pe minut. Dup? 4-5 ap?s?ri se face propulsarea urm?toare de aer prin gur? sau nas. Aceste m?suri de reanimare se consider? reu?ite dac? la sinistrat s-au îngustat pupilele, pielea a devenit roz? ?i a ap?rut pulsul. Acordarea primului ajutor nu va înceta pân? când sinistratul nu va începe s? respire singur ?i va reveni în cuno?tin??. Dup? aceasta i se va servi un ceai fierbinte, va fi învelit în ceva c?lduros ?i transportat la spital. Gripa. Gripa este provocat? de virusuri. Ele sunt ultramicroscopice ?i nu au structur? celular?. Virusurile de grip? se afl? în mucusul eliminat din nasul oamenilor bolnavi, în sputa ?i saliva lor. În timpul str?nutului ?i tusei oamenilor bolnavi milioane de pic?turi invizibile, dar infecte, nimeresc în aer. Dac? ele p?trund în c?ile respiratorii ale unui om s?n?tos, acesta poate s? se molipseasc? de grip?. Din aceast? cauz? gripa face parte din infec?iile aerogene prin pic?turi. Gripa se r?spânde?te foarte repede, de aceea oamenii bolnavi de grip? nu pot fi admi?i la lucru la întreprinderi, institu?ii, lec?ii etc. Nu e corect de a considera gripa ca o boal? simpl?, ce dureaz? trei zile. Ea este periculoas? prin complica?iile pe care le provoac?. Contactând cu oamenii bolnavi, se cere s? purt?m o masc? confec?ionat? dintr-o bucat? de tifon împ?turit? în patru straturi, cu care se va acoperi nasul ?i gura. Ea las? s? treac? aerul, îns? re?ine pic?turile, în care se afl? agentul patogen. În caz de tuse sau str?nut gura ?i nasul se vor acoperi cu batista. În acest mod îi ve?i feri pe cei din jur de contaminare. Tuberculoza. Agentul patogen al tuberculozei este bacilul Koh, care atac? mai ales pl?mânii. El se poate afla în aerul inspirat, în pic?turile de sput?, pe tacâmuri, îmbr?c?minte ?i alte obiecte aflate în folosin?a bolnavului. Tuberculoza este o infec?ie transmis? pe cale de pic?turi ?i praf. În locurile umede, unde nu ajunge lumina solar?, agen?ii tuberculozei î?i p?streaz? vitalitatea un timp îndelungat. În locurile uscate ?i luminate bine de soare ei mor repede. Efectul fumatului asupra organelor respiratorii. Fumul de tutun în afar? de nicotin? mai con?ine circa 200 de substan?e extrem de d?un?toare pentru organism, inclusiv gazul de cahl?, acidul cianhidric, benzipirenul, funinginea etc. În timpul fumatului aceste substan?e p?trund în cavitatea bucal?, în c?ile respiratorii superioare, se depun pe mucoasele lor ?i pe pelicula alveolelor pulmonare, sunt înghi?ite odat? cu saliva ?i nimeresc în stomac. Fumul de tutun irit? mucoasele cavit??ii bucale ?i nazale, c?ilor respiratorii ?i ochilor. Aproape to?i fum?torii sufer? de inflama?ia c?ilor respiratorii înso?it? de o tuse chinuitoare. Inflama?ia constant? reduce propriet??ile de ap?rare ale mucoaselor, deoarece fagocitele nu pot cur??i pl?mânii de microbi patogeni ?i de substan?ele d?un?toare aduse de fumul de tutun. Din aceast? cauz? fum?torii contract? mai frecvent ca al?ii boli infec?ioase ?i de r?ceal?. Particulele de fum ?i gudron se depun pe pere?ii bronhiilor ?i alveolelor pulmonare. Capacit??ile de ap?rare ale peliculei se reduc. Pl?mânii fum?torului pierd elasticitatea, se dilat? cu greu, ceea ce face s? scad? capacitatea vital? ?i ventila?ia lor. Ca urmare scade ?i asigurarea organismului cu oxigen, deci se înr?ut??e?te brusc starea general? ?i capacitatea de munc?. Se ?tie c? fum?torii au cancer pulmonar de 6-10 ori mai frecvent decât nefum?torii. Fumatul r?pe?te anual mii de vie?i în toate ??rile lumii. Combaterea fumatului s-a transformat într-o problem? social? serioas?. Medicii ?i frunta?ii vie?ii publice din multe ??ri î?i unesc for?ele în combaterea fumatului. Particip? la ea ?i Organiza?ia mondial? a s?n?t??ii din cadrul Organiza?iei Na?iunilor Unite. Într-o serie de ??ri s-a remarcat, c? fumatul, mai ales printre tineret, a început s? dispar?. Putem spera, c? ra?iunea va triumfa ?i majoritatea oamenilor vor renun?a odat? ?i pentru totdeauna la aceast? obi?nuin?? nefast?. § Digestia. Produsele alimentare ?i substan?ele nutritive. Alimentarea este una din condi?iile necesare pentru cre?terea, dezvoltarea ?i activitatea vital? normal? a organismului. În compozi?ia produselor variate intr? principalele substan?e nutritive: proteine, glucide, s?ruri minerale, lipide ap? ?i vitamine. Moleculele relativ mari ale proteinelor, lipidelor ?i glucidelor nu pot trece prin peretele tubului digestiv. Din aceast? cauz? substan?ele men?ionate se expun unui tratament chimic numit digestie. Digestia alimentelor are loc pe m?sura trecerii lor prin organele digestive. Structura organelor digestive. Sistemul organelor digestive este alc?tuit din tubul digestiv ?i glandele digestive. Tubul digestiv include urm?toarele p?r?i: cavitatea bucal?, faringele, esofagul, stomacul, intestinul gros ?i sub?ire, care se termin? cu rectul ?i orificiul anal. Peretele tubului digestiv este alc?tuit din trei straturi. În exterior el este acoperit de un ?esut conjunctiv compact, sub care se afl? un strat de mu?chi netezi. Datorit? contrac?iilor ondulatorii alimentele se mi?c? prin tubul digestiv. Membrana mucoas? intern? a tubului este alc?tuit? din ?esut epitelial. Mucoasa are o suprafa?? cutat? ?i con?ine numeroase glande mici, care elaboreaz? sucuri digestive ?i le secret? în cavitatea tubului. Glandele mari sunt situate în afara tubului digestiv. Ele î?i trimit sucurile secretate în cavitatea tubului prin ni?te conducte speciale. Este vorba de trei perechi de glande salivare, ficat ?i pancreas. În compozi?ia sucului secretat de glandele digestive intr? enzimele, care sunt ni?te substan?e de natur? proteic?. Fiecare enzim? catalizeaz? o reac?ie anumit?. Unele grupuri de enzime scindeaz? glucidele, altele – proteinele sau gr?simile. Substan?ele formate în urma scind?rii sunt de obicei solubile în ap? ?i pot fi asimilate de organism. Digestia în cavitatea bucal?. În cavitatea bucal? alimentele sunt probate, m?run?ite, mestecate ?i umectate cu saliv?. Prelucrarea mecanic? a alimentelor se face cu ajutorul din?ilor ?i limbii. Omul matur are 32 de din?i. Structura ?i forma lor difer? ?i depinde de func?iile executate. În partea dinainte a maxilei ?i mandibulei se afl? câte patru incisivi pla?i. Dup? ei, pe fiecare parte, se dispune, câte un canin ascu?it. Omul mu?c? cu ajutorul incisivilor ?i caninilor. Dup? canini pe fiecare latur? sunt dispu?i câte doi molari mici ?i trei mari. Cu ajutorul molarilor bucatele sunt f?râmi?ate ?i mestecate. Fiecare dinte are r?d?cin?, aflat? într-o alveol? adânc? în osul maxilar, colet, care se afl? în gingie ?i coroan?, care proemineaz? în cavitatea bucal?. Smal?ul dentar dur acoper? coroana în exterior, ap?rând dintele de distrugere prin roadere ?i p?trundere de microbi. Sub smal? se afl? o substan?? compact? asem?n?toare cu cea a osului. Partea intern? a dintelui este cav?. În ?esuturile moi conjunctive, care se afl? în cavitatea dintelui, se ramific? vase sangvine ?i nervi. Nou-n?scutul nu are din?i. Aproximativ peste 6 luni la copii încep s? apar? din?ii de lapte, care treptat cad, cedând locul celor constan?i c?tre vârsta de 10-12 ani. Ultima pereche de din?i-de minte–r?sar de obicei la om la vârsta de 20-22 de ani. Mestecând alimentele, noi le mi?c?m prin cavitatea gurii cu ajutorul limbii. Ea este înzestrat? cu ni?te receptori datorit? c?rora noi percepem gustul, propriet??ile mecanice ?i temperatura bucatelor. Omul nu poate sim?i gustul alimentelor uscate. În gur? alimentele sunt umectate cu saliv?. Ea este secretat? de trei perechi de glande salivare mari ?i numeroase glandule mici situate în mucoasa limbii ?i cavit??ii bucale. Glandele salivare elaboreaz? de la 0,5 pân? la 2 litri de saliv? în 24 de ore. Saliva omului con?ine ni?te enzime care scindeaz? glucidele complexe în mai simple. Saliva are reac?ie u?or bazic? ?i con?ine o substan?? dezinfectant? special? numit? lizozom. Lizozomul vindec? leziunile membranei mucoase bucale. Secre?ia glandelor salivare se produce în mod reflex, când receptorii sunt situa?i pe limb? ?i în mucoasa bucal?. De la ei excita?ia porne?te prin neuronii senzoriali spre centrul saliva?iei, aflat în bulbul rahidian. De aici excita?ia prin neuronii motori se transmite spre glandele salivare ?i acestea încep s? secrete saliv?. Acesta este modelul de arc al celui mai simplu reflex de saliva?ie. Se ?tie, c? saliva poate s? se elimine nu numai în timpul mesei, dar chiar ?i la vederea bucate apetisante, la mirosul lor sau la zgomotul cu vesela. Degluti?ia. Din cavitatea bucal? bolul alimentar trece prin faringe într-un tub îngust vertical numit esofag. În timpul înghi?irii laringele este acoperit de epiglot?. Pere?ii esofagului se contract? ondular contribuind la mi?carea alimentelor spre stomac. Mucusul elaborat de mucoasa esofagului înlesne?te propulsa?ia lor. Digestia în stomac. Din esofag hrana nimere?te în stomac. La omul matur capacitatea stomacului e de aproximativ 1,5 litri. Numeroasele glande din mucoasa stomacului elimin? în cavitatea lui suc gastric. Sucul gastric uman este un lichid incolor, ce con?ine enzime, mucus ?i o cantitate mic? de acid clorhidric. Mucusul ap?r? pere?ii stomacului de leziunile mecanice. Acidul clorhidric omoar? bacteriile ?i stimuleaz? enzimele. O experien?? simpl? ne permite s? urm?rim cum ac?ioneaz? sucul gastric asupra proteinelor. Într-o eprubet? se toarn? o cantitate mic? de suc gastric natural ?i se adaug? ni?te fulgi fini de albu? de ou semifiert. Apoi eprubeta se pune în termostat pentru o jum?tate de or? la temperatura de 38-39 grade C. Fulgii de albu? „se topesc” treptat ?i, în sfâr?it se dizolv? definitiv. Enzimile sucului gastric responsabil de scindarea proteinelor, sunt active numai la temperatura corpului ?i în mediu acid. Sucul gastric con?ine de asemenea enzime ce scindeaz? proteinele, de exemplu, gr?simea laptelui. Func?iile intestinului sub?ire. Chimul alimentar semilichid este propulsat din stomac în por?ii mici în urm?torul compartiment al tubului digestiv numit intestin. În intestinul sub?ire continu? scindarea substan?elor nutritive în componen?i mai simpli ?i are loc absorb?ia în sânge ?i limf?. Intestinul sub?ire are o lungime de 3-3,5 m. Por?iunea lui ini?ial? se nume?te duoden. Lungimea medie a acestuia este egal? cu l??imea a 12 degete puse împreun?. În duoden se vars? ducturile ficatului ?i pancreasului. Enzimile sucului pancreatic ac?ioneaz? numai în mediu bazic fiind stimulate de bil?. În duoden sub influen?a enzimelor sucului digestiv are loc scindarea proteinelor, lipidelor ?i glucidelor. Bila elaborat? de ficat care e cea mai mare gland? a organismului uman contribuie la digestia lipidelor. Contrac?iile ondulare ale pere?ilor intestinelor propulseaz? treptat chimul alimentar prin tubul digestiv. Chimul alimentar excit? ni?te glandule situate în cantit??i enorme în mucoasa intestinului sub?ire. Ele elimin? suc intestinal. Sub influen?a enzimelor sucului intestinal se termin? scindarea substan?elor nutritive pân? la compu?i simpli, solubili în ap?: proteinele-pân? la acizi aminici, lipidele-pân? la glicerin? ?i acizi gra?i, glucidele-pân? la glucoz?. În mucoasa intestinului se afl? numero?i ganglioni limfatici, care sunt o parte a sistemului imun general al organismului. Deosebit de numero?i ganglioni limfatici se afl? în apendicele vermicular, care se mai nume?te amigdal? intestinal?. Inflama?ia acestui apendice provoac? o boal? numit? apendicit?. Drept cauz? a acestei inflama?ii pot fi diverse infec?ii intestinale, anginele. În acest caz ganglionii limfatici cresc în volum. Aceasta provoac? umflarea pere?ilor apendicelui ?i tulburarea mi?c?rilor lui. În asemenea cazuri de obicei se recurge la interven?ia chirurgical?. Apendicele vermicular este populat de un microb numit colibacil, care, nimerind în intestinul gros îndeplinite câteva func?ii: Împiedic? înmul?irea microbilor patogeni, particip? la sintetizarea unor vitamine necesare pentru organism. Absorb?ia. Suprafa?a intern? a intestinului sub?ire are un aspect de catifea. Datorit? vilozit??ilor se efectueaz? absorb?ia produselor de scindare a proteinelor, lipidelor ?i glucidelor. Num?rul enorm de vilozit??i (2500 de vilozit??i pe 1 cm2) spore?te în mare m?sur? suprafa?a mucoasei intestinului sub?ire. Pere?ii vilozit??ilor sunt alc?tui?i dintr-un singur strat de epiteliu. În fiecare vilozitate este un vas sangvin ?i unul limfatic. Aceste vase absorb produsele de scindare a substan?elor nutritive dizolvate în ap?. Absorb?ia nu este numai un proces fizic de filtrare ?i difuzie, ci ?i un proces fiziologic complicat, realizat pe cale transport?rii active a substan?elor prin pere?ii vilozit??ilor. Vilozit??ile execut? ?i o func?ie de ap?rare, împiedicând trecerea în sânge ?i limf? a microorganismelor care populeaz? intestinele. Microorganismele ?i toxinele lor nimeresc în intestin în majoritatea cazurilor odat? cu alimentele, când se neglijeaz? regulile elementare de igien?. Rolul de protec?ie a ficatului. Tot sângele care refuleaz? de la intestin trece prin ficat. În ficat se neutralizeaz? pân? la 95% din substan?ele toxice formate în procesul digestiei. Func?iile intestinului gros. Resturile r?mase de la digestie trec timp de un 12 ore prin intestinul gros. În acest r?stimp cea mai mare parte a apei trece în sânge. Mucoasa intestinului gros nu are vilozit??i, glandele ei secret? un suc care con?ine pu?ine enzime, dar mult mucus care u?ureaz? trecerea ?i evacuarea resturilor indigeste. Intestinul gros e populat de numeroase bacterii. Ele sunt necesare pentru digestia normal? ?i particip? la sinteza unor vitamine. Masele fecale, acumulate în intestinul gros, nimeresc în rect ?i de acolo sunt evacuate afar?. Bolile gastrointestinale. Consumul de produse alterate poate provoca intoxica?ii alimentare. În caz de intoxica?ie se cere s? înl?tur?m cât mai curând hrana din stomac. În acest scop suferindului i se va da s? bea câteva pahare de ap? cald? ?i i se va provoca vomitarea, iritându-i r?d?cina limbii sau peretele distal al faringelui cu linguri?a de ceai sau alt obiect potrivit. Odat? cu bucatele în tubul digestiv pot p?trunde ?i microbi patogeni. Mul?i dintre ei mor în cavitatea bucal? sub ac?iunea substan?elor ce se con?in în saliv?. Unii microbi sunt distru?i de acidul clorhidric din sucul gastric ?i de substan?ele bilei. Exist? îns? microorganisme rezistente la aceste substan?e. Ele pot s? se înmul?easc? în intestin, provocând boli infec?ioase: tifos abdominal, dizenterie, holer? etc. Toxinele elaborate de agen?ii acestor boli otr?vesc organismul. Dizenteria, tifosul abdominal ?i holera sunt forate contagioase. Iat? de ce bolnavii sunt trimi?i de urgen?? la spital, iar în locuin?ele lor se face dezinfec?ie. Infectarea cu agen?i de boli intestinale se produce deseori prin apele poluate, care nimeresc în fântâni, râuri ?i alte bazine. Transmi??tori ai agen?ilor de boli intestinale pot fi mu?tele. Unii microbi patogeni sunt transmi?i prin intermediul obiectelor aflate în folosin?a bolnavului. Tratarea bolilor infec?ioase se face cu antibiotice. Antibioticele, omorând microorganismele patogene, distrug ?i bacteriile folositoare, de exemplu, colibacilul, ceea ce provoac? tulbur?ri serioase în digestie. Aceasta are un efect negativ asupra s?n?t??ii omului. Folosirea lactatelor fermentate, legumelor, fructelor, pâinii negre ajut? în aceste cazuri la restabilirea vitalit??ii bacteriilor intestinale ?i proceselor digestive. Invaziile cu helmin?i. Alimentele pe care se afl? ou? de helmin?i pot fi o surs? de infestare. Consumând carne fript? sau fiart? insuficient, ne putem infesta cu un helmint numit soliter. Pe?tele crud poate s? con?in? de asemenea larve de helmin?i. M?surile de profilaxie a bolilor intestinale ?i invaziilor cu helmin?i. Microbii ?i toxinele nimeresc în tubul digestiv ca regul? atunci când omul neglijeaz? chiar cele mai simple reguli de igien?. Re?ine?i: trebuie s? ne sp?l?m mâinile înainte de mas?, s? mânc?m legume ?i fructe sp?late, chiar dac? sunt culese din gr?dina proprie, s? ferim bucatele de praf ?i mu?te, s? distrugem mu?tele prin toate metodele accesibile, s? nu bem ap? nefiart?, s? folosim la mas? carnea sau pe?tele dup? o prelucrare termic? suficient?. Influen?a alcoolului ?i nicotinei asupra digestiei. Alcoolul ?i nicotina au o influen?? distructiv? asupra sistemului digestiv. Nimerind în stomac, ele excit? glandele gastrice, înte?ind la început activitatea lor. Îns? foarte curând func?ia glandelor gastrice se tulbur?, se reduce cantitatea de suc gastric eliminat ?i scade pofta de mâncare. La oamenii be?ivi pofta dispare definitiv, digestia ?i asimilarea hranei se tulbur?. Apare o boal? a mucoasei gastrice înso?it? de dureri, numit? gastrit?. Alcoolul deregleaz? ?i activitatea altor glande digestive. De exemplu, ficatul sub influen?a acestuia se distruge ?i apare o boal? numit? ciroz?. § Vitaminele. Importan?a vitaminelor. Vitaminele sunt ni?te substan?e bioactive necesare pentru activitatea vital? a organismului. Insuficien?a de vitamine provoac? boli grave. Chiar în cantit??i extrem de mici ele au o influen?? puternic? asupra metabolismului. Vitaminele particip? la formarea enzimelor. Vitaminele p?trund în organism p?trund în organism cu alimentele vegetale ?i animale. Pentru a înlesni clasificarea lor, vitaminele sunt notate cu literele alfabetului latin: A,B,C,D etc. Vitamina C se con?ine în m?ce?, coac?z? neagr?, r?chi?ele, varz? ro?ii, l?mâi, ceap?, usturoi, cartof etc. Când în organism lipse?te u timp îndelungat vitamina C, apare scorbutul, o boal? cunoscut? de c?l?tori ?i marinari din timpuri str?vechi. În cazul acestei boli încep s? sângereze gingiile, apar ulcere pe membranele mucoase ale cavit??ii bucale, se clatin? ?i cad din?ii. Oasele devin fragile, apar dureri în articula?ii, survine anemia ?i scade brusc rezisten?a organismului la bolile infec?ioase. Omul matur are nevoie s? primeasc? 50-78 mg. De vitamina C pe zi. Vitamina A se con?ine mai ales în produsele animale, de exemplu în untura de pe?te, unt, lapte, g?lbenu?uri, ficat, rinichi, icre de pe?te. Morcovul, spanacul, caisele, ardeiul ro?u, ro?iile con?in o substan?? vegetal? numit? carotin?, care în organismul omului se transform? în vitamina A. Aceast? vitamin? influen?eaz? cre?terea organismului. Din cauza insuficien?ei ei în hran? la copii apar deregl?ri în cre?terea din?ilor, p?rului; pl?mânii ?i intestinele sunt ataca?i de diferite boli. Poate ap?rea boala numit? „orbul g?inilor”: în amurg la astfel de bolnavi sl?be?te vederea. Omul are nevoie de aproximativ 1mg. de vitamina A pe zi. Din vitaminele grupului B pac parte: B1,B2,B6,B12. Vitamina B1 influen?eaz? asupra proceselor metabolismului glucidic. Ea este necesar? pentru buna func?ionare a tuturor organelor cu metabolism glucidic intens: sistemul nervos, inimii, mu?chilor. Vitamina B1 se con?ine în t?râ?a de cereale, în p?st?ioase, varz?, ceap?, morcov, mere. În caz de lips? a vitaminei B1 apare o boal? grav? numit? beri-beri. Odinioar? ea era r?spândit? pe unele insule ale Oceanului Pacific, unde principala hran? o constituie orezul poleit. El nu con?ine vitamina B1. La bolnavii de beri-beri se deregleaz? activitatea sistemului nervos: apar convulsii, paralizie. Deseori boala era mortal?. Organismul are nevoie de 2-3 mg. de vitamina B1 pe zi. Vitamina B2 se con?ine în cereale, ficat, carne lapte, ou?. În caz de aport insuficient de vitamina B2 la omul matur se tulbur? vederea ?i se lezeaz? mucoasele cavit??ii bucale. Vitamina D se con?ine în untura de pe?te, ficat, g?lbenu?ul de ou ?i multe alte produse. În caz de insuficien?? în ra?ia alimentar? a vitaminei D la copii apare rahitismul. În caz de rahitism con?inutul de s?ruri în oase se reduce, din aceast? cauz? cre?terea copilului se re?ine, scheletul se formeaz? incorect. La copii bolnavi de rahitism picioarele sunt strâmbe, capul ?i abdomenul manifest? exces de volum, cutia toracic? e deformat?. Astfel de copii sunt foarte receptivi la diverse boli. Sub influen?a soarelui în piele omului apare o substan??, care se poate transforma în vitamina D. Iat? de ce copiii mici trebuie s? fie expu?i unei solariz?ri moderate. Vitaminele sunt necesare pentru activitatea vital? normal?, îns? supradozarea lor poate provoca tulbur?ri grave în organism. E important s? nu se fac? abuz de vitamine sintetice. § Metabolismul celular. Fiecare celul? are capacitatea s?-?i creeze componen?ii structurali, folosind substan?ele nutritive-sursa de materie prim? ?i de energie pentru construc?ie. Celulele animale primesc substan?ele nutritive din mediul extern, iar cele vegetale mai întâi le produc, apoi le utilizeaz?. Procesele celulare ce ?in de ob?inerea energiei ?i a substan?elor nutritive poart? numele de schimb de substan?e ?i energie, sau metabolism. Celula este un sistem în care au loc permanent ?i concomitent câteva zeci de reac?ii chimice, care o asigur? cu substan?ele ?i energia necesar? pentru activitatea vital?. Reac?iile biochimice celulare sunt de 2 tipuri: - reac?ii anabolice (metabolismul plastic) – reac?ii de sintez? a macromoleculelor complexe din micromolecule simple, cu cheltuieli energetice. - reac?ii catabolice (metabolismul energetic) – reac?ii de dezintegrare a macromoleculelor în molecule mici, simple, cu degaj?ri energetice. Totalitatea reac?iilor chimice care decurg în celul? constituie metabolismul celular. Cele mai importante reac?ii anabolice sunt fotosinteza ?i biosinteza proteinelor. Fotosinteza este caracteristic? doar celulelor vegetale care con?in cloroplaste ?i unor celule bacteriene. Biosinteza proteinelor este tipic? pentru toate tipurile de celule. Catabolismul. Semnifica?ia biologic? a catabolismului const? în a produce energia necesar? celulei pentru men?inerea proceselor vitale: biosinteza, activitatea mecanic?, diviziunea celular?, osmoza etc. Energia degajat? este repartizat? în diverse compartimente celulare ?i convertit? în diferite forme: termic?, chimic?, electric? etc. Pentru celul?, cea mai rentabil? form? energetic? este cea chimic?, stocat? în leg?turile macroergice ale ATP, deoarece ea este u?or transmisibil? în interiorul celulei sau de la celul? la celul? ?i se utilizeaz? econom.

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2554
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.