|
[pic]
[pic]
Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plaminilor,
putind fi cauzata de o varietate de microorganisme, inclusiv virusi,
bacterii si paraziti. Adesea pneumonia incepe dupa o infectie a partii de
sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gitului). Cind se
intimpla aceasta, simptomele pneumoniei incep dupa doua sau trei zile de
raceala sau de durere a gitului.
Unele tipuri de pneumonie cauzeaza simptome care dau explicatii importante
despre microbul care cauzeaza boala. De exemplu, la copiii mai mari si la
adolescenti pneumonia datorata micloplasmei (pneumonia ambulanta) este
recunoscuta pentru cauzarea durerilor de git si de cap, pe linga simptomele
obisnuite ale pneumoniei. La copiii mici, pneumonia datorata Chlamidiei
poate cauza conjunctivita (inrosirea ochilor) cu doar o imbolnavire usoara
si fara febra. In pneumonia datorata Pertussis (bacteria care provoaca
tusea) copilul poate sa aiba reprize lungi de tuse, sa se invineteasca din
cauza lipsei de aer sau sa scoata un sunet ca si cum ar tusi cind incearca
sa respire.
Pneumonia este o infectie a plaminilor care poate fi cauzata de diferite
tipuri de microbi, respectiv bacterii, virusi, ciuperci si paraziti. Desi
diferite tipuri de pneumonie tind sa afecteze copiii de diferite grupuri de
virsta, pneumonia este de obicei cauzata de virusi. Citiva virusi care
cauzeaza pneumonia: virusul gripal, virusul respirator, virusul paragripal,
si adenovirusul.
Exista vaccinuri pentru prevenirea infectiilor de virusi si de bacterii ce
cauzeaza unele tipuri de pneumonie. De exemplu, copiii primesc de obicei
imunizare obisnuita impotriva Gripei Haemophilus si Pertussis (tusea),
incepind de la virsta de doua luni.
Virusii, precum si bacteriile care cauzeaza pneumonia sint contagiosi si se
gasesc de regula in fluidele din gura si din nasul unei persoane infectate.
Boala poate fi raspindita prin tuse si stranut, prin intermediul paharelor
sau canilor si a vaselor, si prin folosirea tesaturilor si a batistelor.
[pic]
Cercetarile au scos la iveala rolul cosmic al acestor bacterii. La
scara planetara cele aproximativ 120 milioane de hectare cultivate cu
leguminoase aduc anual in sol din atmosfera peste 10 milioane tone de azot
fara nici un effort din partea omului. Pe ansamblul planetei
microorganismele produc 108 tone azot asimilabil.
Dar nu numai leguminoasele strang azotul din atmosfera. De exemplu
arinul este in simbioza cu actinomicetul - Streptomyces alni. In regiunile
tropicale cele mai active strangatoare de azot sunt: Desmodium intortum
care fixeaza 370kg/ha/an si Crotolaria insakomenis cu 500 kg/ha/an,
reprezentand un record deoarece leguminoasele cele mai active strang 150-
180 kg/ha/an.
La conifere este observata la Libocedrus bidwilli |