|
Nevertebrate libere
Arici de mare
Subincrengatura Eleutheroza - Echinoderme libere
Clasa Echinoidea este reprezenta de aricii de mare. Corpul lor globulos
si lipsit de brate este complet acoperit cu o carapace formata din placi
calcaroase si de aceea este imobil. Orificiul bucal se afla pe partea
inferioara iar anusul primitiv pe partea opusa, deci superioara. La aricii
de mare actuali placile calcaroase sunt dispuse radiar, in 20 de siruri;
intre acestea se gasesc de 5 ori cate doua randuri prevazute cu pedunculi
ambulacrari alternand cu cate doua randuri lipsite de pedunculi. Toti
aricii de mare au spini mobili, de la care provine si denumirea lor.
Acestia servesc atat pentru protectie cat si pentru deplasare. Printre
acesti spini se afla pedicelariile care curata corpul, culeg animalele mici
de pe el si le aduc la pedunculii ambulacrari care le transporta mai
departe spre gura. Ele servesc si la aparare, ca pedicelarii veninoase.
Multi arici de mare traiesc ca animale rapitoare. Ei poseda un aparat
masticator puternic, cu o structura pentaradiara, complicata cunoscuta inca
de Pliniu sub denumirea de "anterna-lui-Aristotel".
Aricii de mare la care gura si anusul se afla la polii opusi au o
simetrie radiara perfecta si suntnumiti echinizi regulati. Printre acestia
cel mai mic, Psamechinus miliaris cu diametrul de 3,5 cm se intalneste
frecvent la coastele atlantice printre algele zeegras (Zostera). Tot aici
este frecvent si Echinus esculentus de 16 cm diametru.
Pentru aricii de mare care traiesc in apele linistite sau ingropati in
fundul marii, a problema vitala este de a apara placa madreporica contr
incarcarii ce dejectii. Pozitia anusului situat in imediata vecinatate a
placii este, din aceasta cauza, foarte nepotrivita. La crinii de mare din
apele linistite aceasta problema a fost solutionata prin aceea ce anusul se
afla situat pe o proeminenta inalta. La aricii de mare cu acelasi mod de
trai anusul este deplasat la marginea discului mai mult sau mai putin latit
si pozitia sa marcheaza partea posterioara a corpului globulos devenit acum
usor alungit. Asa este cazul la Clypeaster rosaceus, un echinid mic de 3
cm, dar cu spini lungi de 6-9 cm, care traieste pe coastele insulelor
Atile. O deplasare si mai mare a anusului pe partea inferioara nu a avut
loc in evolutia filogenetica a acestei forme si ea ar fi fost chiar
importanta, deoarece in felul acesta anusul ar fi ajuns in apropierea
gurii. In schimb, foarte des gura acestor arici de mare s-a deplasat pe
fata inferioara, la marginea opusa anusului, corpul devenind si mai
alungit, cum este cazul ariciului de mare Spatangus purpureus de pe
coastele Atlanticului si din Mediterana.
Prin deplasarea fie a anusului, fie a gurii si alungirea corpului,
simetria radiara a ech |