Acasa | Trimite referat | Cere referat | Contact

Referat Animalele



Animalele

Categorie: Referate Biologie

Referat downloadat de: 156 ori.


Cauta referat dupa: animalele


Descriere referat:
Introducere Lumea animal? este interesant? atât prin diversitatea formelor ei, cât ?i prin nem?rginita varietate a condi?iilor mediului de trai – terestru ?i acvatic. De aceea noua ?tiin?? despre comportarea animalelor numit? etologie este una din cele mai captivante ?i mai de perspectiv?. P?rintele ei este savantul austriac Conrad Lorenz, Laureat al Premiului Nobel. El a scris o serie de c?r?i, dou? dintre care, ?i anume Prietenul omului ?i Inelul Regelui Solomon au fost traduse în român?. Înc? o carte extrem de interesant? la acest capitol, de asemenea tradus? în limba român? este Mo?tenirea s?lbatic? a naturii de Sally Carrigher. Etologia studiaz? asem?narea dintre comportarea omului ?i cea a fiin?elor inferioare lui. Ce facem noi la fel ca animalele? Ce imbolduri asem?n?toare exist? ?i la noi, ?i la animale? Ce feluri ?i forme de ac?iuni am mo?tenit de la str?mo?ii no?tri preumani? Acestea sânt doar câteva din întreb?rile care se nasc în leg?tur? cu datele ob?inute de c?tre înv??a?ii – etologi. Datele acestea ne pun pe gânduri, deoarece ele învie indirect antropomorfizmul – o concep?ie care atribuie lucrurilor, vie?uitoarelor sau proceselor din natur? forme ?i însu?iri omene?ti ?i fa?? de care în zilele noastre oamenii nu simt decât repulsie. Antropomorfizmul este o adev?rat? sperietoare pentru biologi, deoarece enun?? presupunerea c? animalele î?i dirijeaz? ac?iunile la fel ca oamenii. Cât de întemeiate sânt aceste presupuneri? Care sânt argumentele “pro” ?i “contra” ale sus?in?torilor ?i oponen?ilor acestei concep?ii? Exist? diferite activit??i ale animalelor care pot fi studiate f?r? concluzii preconcepute cu privire la caracterul lor con?tient. Majoritatea etologilor îns?, posedând o vast? ?i temeinic? preg?tire în domeniul biologiei, judec? cu mai mult? îndr?zneal? în aceast? privin??. William Thorpe de la Universitatea din Campbridge, unul dintre cei mai cunoscu?i etologi, declar? r?spicat: ”E greu s? g?se?ti vre-un aspect în conduita animalelor, care n-ar avea afinitate cu problemele, ce se nasc în procesul studierii comport?rii omului”. Într-adev?r, afirma?ia, cum c? purtarea noastr? are multe tr?s?turi asem?n?toare cu cea a animalelor nu con?ine nimic antropomorf. Totul const? în aceea c? nu animalele seam?n? cu noi, ci noi sem?n?m cu animalele. Aceast? concluzie este conceput? de mul?i savan?i cu cel mai profund antagonism. Unii filosofi destul de reputa?i încearc? s? atribuie exclusivitate numai oamenilor. Îns? speciali?tii care studiaz? comportarea animalelor le atrag aten?ia asupra proceselor evolu?iei, care nu trebuie ignorate atunci, când primii afirm? c? omul a dobândit chiar de la început însu?irile exclusivit??ii ?i c? aceste însu?iri nu se manifestau de loc la str?mo?ii lui preumani. Comunitatea formelor de comportare a omului ?i animalelor este dovedit? de fapte reale, care ne pot furniza informa?ii pre?ioase despre noi în?ine. Dar pentru aceasta trebuie s? efectu?m observa?ii asupra animalelor, a?a cum fac etologii. În lucrarea de fa?? vom încerca s? demonstr?m c? animalele au dreptul la o recunoa?tere din partea noastr? a faptului c? posed? un anumit comportament atât fa?? de semenii lor, cât ?i în privin?a oamenilor, c? între noi ?i “fra?ii no?tri mai mici” exist? asem?n?ri care nu pot fi puse la îndoial?. Instinctele - una din asem?n?rile de baz? dintre oameni ?i animale Pân? în prezent, etologia ca ?tiin?? ?i-a concentrat aten?ia asupra urm?toarei probleme esen?iale: care însu?iri ale animalelor sânt înn?scute ?i care dobândite? Ast?zi, dup? sute ?i mii de experien?e mig?loase, ambele feluri de însu?iri au ajuns s? fie delimitate ?i definite destul de clar. Înc? de la na?tere, animalele posed? instincte. Biologii contemporani recunosc doar cinci instincte fundamentale: cel al foamei, al reproducerii speciei (inclusiv cre?terea ?i îngrijirea), instinctul somnului, al îngrijirii înveli?ului exterior al corpului, precum ?i instinctul contactului social. Aceste instincte apar ca o necesitate vital? a animalului, independent de faptul, dac? sânt sau nu stimulate din exterior. Astfel, unui animal nu-i trebuie numaidecât s? vad? hrana pentru ca s? simt? c? îi este foame, nu e nevoie s? i se aduc? aminte c? îi trebuie culcu? când se simte obosit sau c? a venit timpul s?-?i cure?e blana… Un exemplu clar al unui instinct înn?scut este experimentul unui englez. Convins c? nu exist? astfel de instincte la animale, el a închis o pas?re, înc? de la na?tere, într-o înc?pere izolat? acustic ?i a constatat cu stupoare c? ea a înv??at s? cânte f?r? ajutorul cuiva. Aici apare fireasca întrebare: oare noi, oamenii nu sim?im, la fel ca animalele, foamea? Oare nu este gata de orice pentru a-?i ap?ra copilul ?i o ursoaic?, s? zicem, ?i o femeie? Cine pe cine a înv??at atâtea lucruri asem?n?toare: animalul de la om sau omul de la animal? ?i nu-s doar aceste 2 exemple un argument în favoarea tezei c? leg?turile între oameni ?i animale sânt indisolubile? Desigur c? da. “Dreptul de proprietate” al fiin?elor din jur De ce privighetoarea cânt? anume noaptea? Ar însemna aceasta o pasiune pentru lun? sau o dragoste pentru întuneric? Nicidecum! Cu anumite întreruperi, privighetoarea cânt? noaptea pentru c? speciei sale îi este caracteristic un anumit sistem de digestie, conform c?ruia aceast? pas?re trebuie s? m?nânce la fiecare patru sau cinci ore. În acest timp ea m?nânc? omizi ?i prin ciripitul s?u îi previne pe rivali s? se ?in? la distan?? de teritoriul ce-l posed?. Când se încaier? doi lupi (fie chiar din cauza înc?lc?rii grani?elor, teritoriului str?in) ?i unul din ei î?i d? seama c? nu este în stare s? mai reziste, el expune adversarului grumazul neap?rat, prin care trece vena jugular?. Îns? animalul biruitor, în virtutea unui “cod de onoare” lupesc, nu se va folosi nici odat? de aceast? ocazie - de a se r?zbuna pe rivalul s?u. Curios, cu câteva clipe înainte el c?uta cu toat? furia s? ob?in? aceast? posibilitate, dar a fost de ajuns ca du?manul s?u s?-i ofere de bun? voie grumazul, care se afl? doar la un ?ol de col?ii înving?torului, pentru ca acesta s? pun? de odat? cap?t înc?ier?rii. De ce? Ce însu?ire a învins “firea sângeroas? a fiarei”? F?r? folosirea cuvântului “cinste” - o no?iune în exclusivitate uman? – toate acestea nu pot fi explicate. O alt? particularitate a caracterului lupilor este sentimentul “propriei demnit??i”. Dac? dintr-o cauz? oarecare rela?iile câinelui cu omul care lucra cu el se stricau, animalul începea s? se lingu?easc?, parc? cerându-?i iertare pentru gre?eala comis? adesea de st?pân. Lupii îns? au alt caracter – sânt foarte exigen?i fa?? de purtarea omului. Dac? acesta î?i iese din s?rite ?i se adreseaz? unui lup cu voce ridicat? ori dac? din gre?eal? îl calc? pe lab?, fiara î?i pierde pentru totdeauna ata?amentul fa?? de acel om. Orice încercare de a rec?p?ta prietenia de odinioar? va fi zadarnic? – animalul parc? simte c? încrederea ce a avut-o în om a fost subminat?. “Dreptul de proprietate” exist? ?i la câini. Nu o dat? am observat cum un câine miroase un copac, un tufi? sau col?ul unei case. Aceasta deoarece câinii î?i marcheaz? teritoriul cu o substan?? perceput? numai de ei. Atunci când câinele – st?pân simte prezen?a unui str?in, îl atac?, iar str?inul nu are dreptul s? riposteze , chiar dac? este mai puternic, ci trebuie s? se dep?rteze de acea zon?, f?r? a crâ?ni m?car din din?i. Multe animale permit anumitor indivizi ?i chiar unor grupuri întregi s? ocupe locurile pe care ?i le aleg ?i s?-?i construiasc? f?r? nici o team? vizuini sau cuiburi. S-ar p?rea c? p?s?rile ori animalele mai puternice ar putea foarte u?or s? se debaraseze de vecinul lor mai slab; îns? în limitele uneia ?i aceleia?i specii, unde exist? un anumit sistem ierarhic, “st?pânul” recunoscut de to?i ?ine seama de dreptul de proprietate al celui mai slab ca el. Foarte curioase ?i înc? nestudiate pân? la cap?t, dup? afirma?iile savan?ilor, sânt ?i alte aspecte ale vie?ii animalelor. Rela?iile dintre partenerii sexuali la animale sânt respectate la fel ca ?i dreptul de proprietate al fiec?ruia din ei asupra vizuinii sau cuibului. Asemeni oamenilor, unele p?s?ri sau alte viet??i posed? capacitatea de a pl?cea mai mult reprezentan?ilor sexului opus ai aceleia?i specii. Uneori câte o femel? mai atr?g?toare este “curtat?” de mai mul?i masculi, între care se observ? o mare rivalitate, dar îndat? ce femela î?i alege partenerul, ceilal?i rivali se retrag. Un antropolog a observat o facultate interesant?: animalul înfuriat nu atac? niciodat? la întâmplare, cu alte cuvinte el nu-?i îndreapt? furia contra oric?rei fiin?e din jur, ci love?te numai pe cel vinovat ?i adesea a?teapt? timp destul de îndelungat momentul potrivit. Animalele posed? o serie de reac?ii comportamentale, care au ap?rut în urma contactului strâns cu omul. De exemplu, fiarele ?i p?s?rile ?tiu foarte bine distan?a de ac?iune a armei de foc. Lupii, vulpile ?i alte mamifere au însu?it mirosul de capcan?. Vulpile ?i ?obolanii evit? capcanele de fier, dar scotocesc f?r? fric? printre diferite obiecte de metal din gropile de gunoi. Obi?nuin?a vulpii de a se preface moart? atunci când se afl? în situa?ii f?r? ie?ire de asemenea a luat na?tere în urma contactului cu omul. Apari?ia relativ recent? a mijloacelor de transport auto a speriat de moarte animalele s?lbatice. În prezent, îns?, acestea nu se mai tem de ele. La vuetul tractorului în câmp se strâng grauri, st?ncu?e, cioare ?i chiar vulpi care vâneaz? ?oareci. Multe din mamiferele ?i p?s?rile marine ?i-au legat via?a de pescuit. De asupra navelor de pescuit ?i a ?lepurilor se rotesc mii de pesc?ru?i. Etologul francez Shovain poveste?te, c? în Anglia pi?igoii s-au înv??at s? sparg? cu ciocul capacul de la sticlele cu fri?c? pe care l?ptarii le las? lâng? u?ile caselor, înfruptându-se cu pl?cere din con?inutul lor. Graurii din ora?, când au nevoie de hran? se adreseaz? direct omului. ?obolanii cenu?ii, atunci când descoper? o momeal? otr?vit?, se str?duie prin toate mijloacele s?-?i fereasc? confra?ii de ispita primejdioas?. C?prioara sau cerbul urm?rit de lup fuge spre om. Un exemplu clasic îl ofer? indicatorida african?, c?reia îi place în mod deosebit mierea. Ea caut? mereu în p?dure cuiburile de albine s?lbatice. Atunci când le g?se?te începe s? caute un om, care i-ar ajuta s? se înfrupte din miere ?i cear?. Dând de cineva, pas?rea începe s? se roteasc? în jurul lui ?i ?ip? în a?a fel, încât e greu s? nu se în?eleag? faptul c? ea roag? s? fie urmat?. În timp ce omul merge dup? pas?re, aceasta zboar? cu strig?te de bucurie spre cuibul de albine, întorcându-se din când în când s? vad? dac? omul vine din urma ei. Drept recompens? omul îi las? pu?in? miere. Cangurii australieni s-au înv??at s? scape de urm?rirea câinilor ?i s? resping? atacurile lor într-un mod destul de original ?i nu lipsit de imagina?ie. V?zându-se urm?ri?i, ei se str?duie s? ajung? la vre-un bazin de ap?, unde î?i întâmpin? urm?ritorii. Intrând pân? la “brâu” în ap?, cangurul a?teapt? apropierea inamicului. În momentul în care câinele ajunge lâng? el, cangurul îl apuc? cu dibacele sale labe de cap ?i începe s?-l înece. În aceste cazuri câinii capituleaz? imediat: înceteaz? atacul ?i caut? s? scape din “mâinile” cangurului, pentru a se vedea cât mai repede pe mal. Cu permisiune sau f?r? ea, vizitatorii gr?dinilor zoologice arunc? animalelor aflate în cu?ti câte ceva gustos. În special copiilor le place s? le serveasc? pe maimu?e cu bomboane. Cum, îns?, s-ar comporta maimu?ele fa?? de oamenii închi?i în cu?ti? De explicarea acestei probleme s-au ocupat trei colaboratori ai Institutului de medicin? tropical? din Puerto-Rico. Ei s-au deplasat în jungl? unde s-au închis într-o cu?c?. Maimu?ele au manifestat un viu interes fa?? de oamenii închi?i. I-au cercetat la început din dep?rtare, apoi ?i-au continuat examinarea venind mai aproape. Curând lucrurile au ajuns pân? acolo, încât maimu?ele i-au servit pe oameni, printre gratii, cu banane. Într-un cuvânt, s-au comportat cam a?a cum o fac ?i vizitatorii gr?dinilor zoologice. Ce poate fi mai banal decât o pisic? în cas?? Venim cu to?ii în contact cu ea ?i uneori c?ut?m chiar s? afl?m câte ceva despre ea. Îns? informa?iile noastre despre pisic? nu întotdeauna sânt suficiente. Bagajul de informa?ii al pisicii despre noi este îns? destul de bogat. Într-un compartiment aparte voi încerca s? demonstrez aceast? afirma?ie. Mai aproape de om! Este un fenomen obi?nuit faptul c? animalele folosesc construc?iile oamenilor în scopuri personale. În podul caselor din ora?e ?i sate se instaleaz? jderii-de-piatr?, vespertilii, rinolofizii, vr?biile, st?ncu?ele. Graurii, vr?biile ?i pi?igoii atâta ?i a?teapt?, ca prim?vara ocrotitorii naturii s? în?ire pentru ei c?su?e artificiale, iar rândunelele-de-sat p?trund prin oberlihturile deschise în casele de locuit, î?i construiesc pe pere?i cuiburi ?i cresc în ele pui?ori. În prezent în ora?ele mari s-au instalat peste 60 de specii de p?s?ri: în parcuri – cele de p?dure, iar pe ?antierele de construc?ii – cele de step?. Nu constituie nici o greutate s? po?i asculta în plin ora? cântul privighetorii sau al gangurului. Chiar ?i pe un astfel de animal precaut, cum este vulpea, îl ajunge capul s?-?i g?seasc? un col?i?or în apropiere de a?ez?rile omene?ti. Biologul Mina Lozan povestea c? la una din fermele la care efectua cercet?ri asupra ?obolanilor-cenu?ii s-a instalat cu traiul o vulpe. Avea familie ?i î?i hr?nea urma?ii în special cu ?obolani-cenu?ii. Presupunând c? ?obolanii, ca ?i porcii, apar?in omului vulpea vâna numai în construc?iile mai îndep?rtate, în timp ce acolo unde i se afla culcu?ul le permitea ?obolanilor s? i se plimbe chiar pe sub nas. Nu le este str?in? animalelor nici muzica: o apreciaz? dup? merit ?i chiar o folosesc. Astfel, în Guineea a fost observat? o mic? fiar?, numit? capibara (din ordinul roz?toarelor) care întindea cu din?ii o plas? de fier, îi d?dea drumul ?i apoi îi asculta sunetul. Este cunoscut? faima focelor în calitate de mari iubitori ai muzicii instrumentale ?i vocale. Astfel pescarii din Marea Caspic? au observat c? imediat ce pe nave începea s? r?sune muzic?, suprafa?a apei se acoperea de bulbuci ?i dup? ei ap?reau numeroase capete negre str?lucitoare. Este vorba de focile care se adunau din toate p?r?ile la sunetele melodiilor ?i treptat înconjurau nava. Animalele marine ascultau muzica îndelung ?i cu aten?ie. Cum numai ea înceta, ele mai r?mâneau pentru pu?in timp la suprafa??, apoi disp?reau. La animale este foarte bine dezvoltat sim?ul timpului. Dac? ast?zi la ora dou? ?i dou?zeci albinele au descoperit o poian? cu flori, ele vor reveni la ea ?i a doua zi, exact la aceea?i or?. Este uimitoare de asemenea capacitatea animalelor de a num?ra. De exemplu, unele specii de p?s?ri, precum ?i veveri?ele, auzind cinci sau ?ase note executate la flaut, pot s? le transforme apoi în imagini vizuale: ele vor deschide numai acele cutii, pe capacul c?rora sânt respectiv cinci sau ?ase puncte. Jocurile animalelor Multe ar putea fi expuse în scopul dezv?luirii celor mai diverse aspecte ale etologiei: animalele ?i oamenii, animalele – p?rin?i, rela?iile dintre sexe, agresivitatea. Dar, din punctul meu de vedere, merit? a fi vorbit despre jocurile animalelor ?i importan?a etologic? a acestei activit??i. Pentru ra?e e ceva obi?nuit s? fac? în ap? tot felul de ciud??enii, de aceea nu-i de mirare c? ele se arunc? în cataracte cu pl?cere. Mult mai interesant îns? este jocul celei mai mici p?s?ri – colibri. Aceast? fiin?? minuscul?, care la prima vedere este pas?rea cea mai pu?in adaptat? la ap?, dup? cum recunoa?te un savant, a observat odat? în livad? un mic ?uvoi ce curgea dintr-un robinet ?i a hot?rât s? se foloseasc? de acest prilej pentru a se distra. Pas?rea se a?eza pe ap? ?i ?uvoiul îi purta corpul s?u minuscul verde-rubiniu pân? la cap?t, dup? aceea ea se întorcea înapoi, pentru a repeta din nou acest deliciu necunoscut pân? atunci. Nu numai apa, ci ?i p?mântul î?i are avantajele sale. De aceasta ne convingem urm?rind mieii zglobii, zburdând pe paji?tile acoperite cu iarb? moale. Cerbilor de asemenea le place s? fac? salturi mari, pare c? ei planeaz? în aer. Pân? ?i bizonilor americani, acestor animale enorme cu o greutate de o ton?, le place s? sar?! De câte ori a fost observat obiceiul lor de a se arunca în ap?, ie?irea la mal ?i s?rirea repetat? în ap?. Vidrele sunt ni?te pescari atât de iscusi?i, încât g?sirea hranei le ia foarte pu?in timp. În schimb ele pierd mult timp cu jocurile, o pl?cere mare le d? alunecarea. Când lacurile încep s? înghe?e, vidrele, ca ni?te copii alunec? pe ghea?a format?, f?r? a se s?tura vreodat?. Unor animale le place s? alerge cu o vitez? ame?itoare. Hermelinele sunt unele dintre acestea. Ele alearg? una dup? alta în cerc, s?rind din când în când ?i îmbrâncindu-se în aer. Uneori o hermelin? alearg? de una singur? în cerc, ca s? atrag? aten?ia viitoarei sale victime. Sânt unele p?s?ri, c?rora le place s? împr??tie în toate p?r?ile crengi, buc??ele de mu?chi ?i conuri de pin. Animalele de prad? chiar se arunc? asupra obiectului cu care se joac?. Puii ursului-de-mare se cufund? în ap?, aduc la suprafa?? crengi de laminarie, apoi le arunc? în sus ?i le rup în buc??i. Delfinii de la sta?ia ?tiin?ific? marin? din Florida au inventat o sumedenie de jocuri cu penele pelicanilor, care tr?iau în acela?i bazin. Un delfin ducea pana pân? în locul unde apa curgea în bazin printr-o ?eav?. Dep?rtându-se de acest loc cât mai mult, delfinul a?tepta pân? pana ajungea lâng? el ?i atunci se arunca s-o prind?. Delfinilor le place foarte mult s? se joace cu oamenii care îngrijesc de ei. Obiectul jocului este deseori un pe?te: delfinul arunc? pe?tele îngrijitorului, iar acesta trebuie s?-l prind? ?i s?-l arunce înapoi delfinului. Acest joc îl obose?te pe om mult mai repede decât pe delfin. Studiu practic asupra comportamentului pisicii Motanul meu, asupra c?ruia am ?i f?cut anumite observa?ii, are 5 ani ?i jum?tate ?i este un membru al familiei noastre cu drepturi depline. Cel pu?in asta o demonstreaz? comportamentul lui în mai multe ?i diverse situa?ii. El este “paznicul” casei. A?a îi spunem deseori, deoarece el ne d? de veste c? vine cineva, chiar înainte ca acesta s? sune. Motanul î?i ciule?te urechile ?i se apropie de u??. De asemenea putem afla dac? vine cineva cunoscut sau un str?in: în primul caz el este lini?tit, curios ?i nu se ascunde. Dac? simte c? e un necunoscut, o ia la fug? ?i se bag? sub divan. Dup? felul lui de a se purta putem depista, dac? cineva dintre oaspe?ii no?tri are pisic? acas?. Cu ace?ti oameni el este prietenos, îi miroase, se gudur? pe lâng? ei. Un alt lucru pe care l-am observat, spre fericire, nu de multe ori e c? atunci când urmeaz? s? se produc? un cutremur, el devine agitat, nelini?tit ?i caut? un ascunzi?. Cu fiecare dintre membrii familiei el are ni?te rela?ii aparte. Cu sora mea poate s? se joace ore în ?ir, z?d?rând-o ?i lingu?indu-se pe lâng? ea. Se joac? ?i cu mine, dar mai pu?in, pentru c? ?tie c? jocul nostru în cele din urm? îi va provoca un anumit disconfort, din care cauz? el devine pu?in agresiv ?i începe s?-?i arate ghearele. Rela?iile lui cu tat?l meu sunt de alt? natur?. Chiar dac? motanului nu-i convin mângâierile lui insistente, el le suport? r?bd?tor, c?ci probabil este con?tient c? dup? aceste mângâieri culcu?ul preferat al motanului tot burta tat?lui r?mâne. Cu mama el este atent, respectuos ?i ascult?tor. Este interesant ?i felul lui de a cere mâncare. De exemplu, când vin eu de la ?coal?, motanul de obicei m? întâmpin?. Primul lucru pe care îl face este s? se lingu?easc? pe lâng? mine ?i încearc? s? m? atrag? în buc?t?rie, dându-mi de în?eles c? îi este foame. În alte cazuri el începe s? miaune insistent. Atunci când ne a?ez?m s? lu?m masa, motanul vine ?i se posteaz? al?turi ?i se uit? nemi?cat în ochii unuia dintre noi. Ca s? scapi de aceast? privire insistent? trebuie s?-i dai ceva. Îi place s? urm?reasc? cum mama face mâncare. Iar dac? simte vre-un miros atr?g?tor, se întinde în dou? l?bu?e, ajungând pân? sus ?i cu ghearele scoase parc? ar vrea s? ia ceva de pa mas?. Dar nu o face, fiindc? de mic i-am interzis s? se urce pe mas?. Foarte interesant motanul nostru bea ap?. Se urc? pe ma?ina de sp?lat ?i se întinde la robinet, mieunând ?i chemându-ne s? venim s? d?m drumul la ap?. Atunci când te joci cu el, comportamentul lui e diferit. Dac? are dispozi?ie, î?i ?ine gheru?ele strânse, fuge dup? mine prin cas?. Iar dac? e de pe somn, î?i manifest? nemul?umirea sco?ându-?i ghearele în semn de ap?rare. Dac? a f?cut o boroboa??, dispare undeva, ?tiind c? va fi certat. Peste un timp iese ?i începe s? se alinte, parc? cerându-?i astfel iertare. Se ?tie demult c? pisicile sânt foarte curioase. De exemplu, dac? cineva de-a casei deschide un dulap, el este primul care sare ?i î?i face un culcu? acolo. În general îi place s? se urce undeva sus: pe pervazul ferestrei, pe frigider, pe rafturile cu c?r?i. Ador? s? se joace cu saco?ele, s?-?i bage nasul în ele, s? vad? ce ar mai putea “fura” de acolo. Este curios ?i modul lui de a cere voie s? fac? ceva. Bun?oar?, tat?l meu st? întins pe divan. Motanul vine, se urc? spre el în dou? labe ?i cu ghearele îl înghimp? u?urel. Dac? tata îi spune calm c? se poate s? i urce pe burt?, el o face. Iar dac? îi vorbe?te ceva mai tare, el se sup?r? ?i se duce la mama. Îi plac plantele, în special florile în buchet. Dac? ajunge la vreo una, o adulmec?, se scarpin? de ea ?i în cele din urm? o frânge. De asemenea îi place mult s? se uite pe fereastr?. Poate sta minute întregi nemi?cat urm?rind ce se petrece dincolo de geam. Dar e ?i sup?r?cios. Dac? e dat jos de pe genunchi, î?i manifest? nemul?umirea culcându-se al?turi pe covor. ?i oricât l-ai chema înapoi în bra?e, el ignoreaz? aceste apeluri pân? nu este mângâiat, spunându-i-se cât de frumos ?i de de?tept este el. Motanul meu e inteligent, curios, frumos, mare. M-am obi?nuit foarte mult cu el, ne-am ata?at reciproc unul de altul ?i nu-mi pot imagina via?a mea f?r? el. Încheiere Progresul tehnico-?tiin?ific i-a permis omului s? p?trund? în tainele cosmosului ?i s? ating? cu mâna fundul oceanelor, s? afle tainele genelor ?i s? foloseasc? laserul pentru a realiza cele mai complicate opera?ii. Viitorul e ?i mai promi??tor sub aspectul descoperirilor – ?i surprinz?toare, ?i de acelea, tainele c?rora î?i a?teapt? dezlegarea de sute de ani. Multe din aceste taine le p?streaz? natura care ne înconjoar? ?i a c?rei parte sântem noi. Cunoscând-o, în felul acesta ne autocunoa?tem pe noi în?ine. Comportamentul reprezentan?ilor lumii animale ne ofer? nu numai momente de revela?ie. Dar, oricât de surprinz?tor ar p?rea când e vorba de lumea necuvânt?toarelor, ele ne sugereaz? numeroase modele de conduit? ?i corectitudine, de devotament, sacrificiu ?i dragoste. Tocmai în aceasta ?i const? marele miracol care caracterizeaz? rela?iile om – faun?. De aici ?i imensul interes al cercet?torilor de a studia modul în care se comport? ?i cea mai mic? insect?, ?i cel mai enorm mamifer. Iat? de ce etologia se bucur? de o popularitate din ce în ce mai mare. Din ea se inspir? scriitorii, autorii de film, realizatorii programelor TV etc. Prezentul referat reprezint? prima mea apropiere de aceast? curioas? ?i interesant? ?tiin??; sper c? este un început pe care mi l-a? dori continuat. Literatura folosit?: Carrigher Sally. Mo?tenirea s?lbatic? a naturii Cucereanu Radion. Tainicul clopotar. Chi?in?u: Literatura artistic?, 1979 Cucereanu Radion. Inim? fermecat?. Chi?in?u: Literatura artistic?, 1987 Gârleanu Emil. Din lumea celor care nu cuvânt?. Chi?in?u: Hyperion, 1992 Lorenz Conrad. Prietenul omului Lorenz Conrad. Inelul Regelui Solomon Lozan Mina. Instinct sau ra?iune? Chi?in?u: Cartea Moldoveneasc?, 1979 Lozan Mina. Sim?ul al ?aselea. Chi?in?u: Literatura artistic?, 1989

Alte referate din materia: Biologie

Nr. Nume referat Hits
1 Feriga 1814
2 Affenpinscher-ul 1129
3 Anaconda 2070
4 Aripi 1123
5 Bauceron-ul 1170
6 Bobtail sau Old English Sheepdog 1107
7 Celulaprocariota 1222
8 Ciobanescul Belgian sau Groenendael 1135
9 Fetele aflate la pubertate 1225
10 Salvati planeta 2832
11 Uraniul radioactivitatea si mediul inconjurator 1256
12 Ursul Carpatin 1567
13 Totul sau aproape totul despre dinozauri 1712
14 Tropisme, nutatiile si nastiile la plante 1674
15 Tulburarile somnului 1642
16 Tumorile 1462
17 Ulcerul gastroduodenal 1499
18 Ultimii dinozauri 1424
19 Urechea 2554
20 Ursul Koala 2193
21 VULTURI 1522
22 Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor 1464
23 Vederea Stereoscopica 1319
24 Veghea, somnul si activitatea cerebrala 1542
25 Vertebrate acvatice 1752
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!

Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!

Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?

Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!

Cere un referat!
Acasa Trimite referat Cere referat Adauga la favorite Seteaza ca homepage Contact libertateailuziei Trailere Filme Filme Noi Jocuri Online Jocuri Barbie Jocuri pentru Copii GameBox.ro Make Money Bucuresti regim hotelier
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea top-referat.ro si nu pot fi preluate fara acord scris. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate.