|
Alcoolismul
Influenta alcoolului asupra sistemului nervos
Se considera ca ceea ce desemneaza in mod comun sub numele de
alcoolism, este o alcoolomanie, expresie a unei personalitati anormale, de
cele mai multe ori psihopatice.
Alcoolul devine periculos cand se consuma frecvent si in
cantitati mari, provocand intoxicatia numita alcoolism. Aceasta situatie se
manifesta prin starea de ebrietate (betie), cand alcoolul slabeste
reflexele, memoria, atentia si gandirea bautorului. Din acesta cauza,
conducatorii auto care au consumat alcool devin periculosi deoarece
reflexele lor sunt mai incete, iar campul vizual redus. De aceea,
persoanele implicate in accidente rutiere sunt supuse unui test obligatoriu
de masurare a cantitatii de alcool din sange (alcoolemie), stiind ca in mod
normal sangele contine 0.1 - 0.3g la mie alcool.
Alcoolicul este un ins dependent, depresiv si autodistructiv,
impregnat de rea credinta si instabil. Numai in aceasta idee poate fi
intelesa dependenta sa ("fizica" si psihologica), recaderile sale si
medicul se poate orienta in efortul sau terapeutic. Astfel, alcoolicii nu
sunt cei care consuma bauturi alcoolice, dupa cum nu sunt nici aceia care
in conditiile unei ingestii ocazionale de alcool reactioneaza
disproportionat, ci numai acia care prezinta o tendinta irezistibila si
repetata pentru bauturile alcoolice.
Considerata ca "a IV-a problema de sanatate publica", dupa bolile
cardio-vasculare, mentale si cancer, afectand indirect prin perturbarea
relatiilor sociale si interpersonale un numar de persoane de 6-7 ori mai
mare decat cel al bolnavilor, cu implicatii si consecinte personale si
sociale incalculabile, alcoolomania se impune astazi studiului sub aspect
tridimensional: medical, psihologic, sociologic.
Numeroase teorii care incearca sa explice etiologia alcoolismului
se polarizeaza in jurul factorilor fiziopatologici sau psihosociologici.
Factorii fiziopatologici. Rolul carentelor alimentare a fost
subliniat, pornindu-se de la constatarea ca alcoolicul este in general un
subnutrit. Ipoteza a fost corelata cu observatia experimentala ca o
restrangere a aportului alimentar la sobolani, determina o crestere marcata
a ingestiei de alcool. De asemenea, carenta in vitamina B1 constatata la
alcoolici, a fost corelata cu observatia conform careia, deficitul in
vitamina B1 la sobolani, determina la acestia o crestere a ingestiei de
alcool.
In sprijinul teoriei sale, autorul aduce observatia prin care
sobolanii privati de vitamina B1 prefera o solutie de alcool, apei. In
consecinta, se recomanda satisfacerea din abundenta a necesitatilor
alimentare, in special printr-un bogat aport glucidic, in vederea
eliminarii tendintei de compensare prin alcool.
Efecte fiziologice ale alcoolului. Odata ingerat, alcoolul este
repede absorbit in tubul digestiv si in aproximativ o ora si jumatate
difuzeaza in sange |