|
Ce sunt stelele ?
Stelele (Figura 1) sunt uria?e acumul?ri de gaze (de obicei hidrogen ?i heliu) fierbin?i ?i luminoase, de form? sferic?. Stabilitatea lor din punct de vedere al formei se datoreaz?, în mare parte echilibrului format între uria?ele for?e de gravita?ie (care î?i exercit? for?a spre interior) ?i reac?iilor termonucleare din interiorul stelei (care î?i exercit? for?a spre exterior).
V?zute de pe P?mânt toate stelele, cu excep?ia Soarelui, par a avea acela?i loc pe bolta cereasc? pentru un timp foarte îndelungat. Ele sunt într-o mi?care permanent?, iluzia st?rii fiind cauzat? de distan?ele foarte mari dintre ele ?i P?mânt.
Num?rul stelelelor v?zute cu ochiul liber de pe P?mânt este în jur de 8000, dintre care 4000 din emisfera sudic?, iar 4000 în emisfera nordic?.
În Calea Lactee, galaxia în care se afl? Soarele împreun? cu sistemul nostru solar, se estimeaz? a fi câteva sute de miliarde de stele, care au fost observate cu ajutorul tehnologiilor moderne. Num?rul galaxiilor cunoscute este de câteva sute de milioane, astronomii fiind convin?i c? num?rul lor este mult mai mare.
Cea mai apropiat? stea de cea a sistemul nostru solar este Proxima Centauri, o component? a sistemului solar format din trei stele, Alpha Centauri. Distan?a dintre cele dou? stele este aproximat? la 4.29 ani lumin?, adic? 40 miliarde de kilometri.
Caracteristicile stelelor (culoarea, temperatura, luminozitatea, m?rimea) varieaz? de la stea la stea în func?ie de masa lor (cantitatea de material con?inut?) ?i în func?ie de modul de formare. Caracteristicile unei anumite stele varieaz? de asemenea, din cauz? schimb?rilor suferite în timpul perioadei de via?? a acesteia. Via?a unei stele varia de la sute de milioane pân? la zeci de miliarde de ani tere?tri.
Na?terea unei stele
Stelele iau na?tere din nori de praf cosmic, a c?ror densitate constant? este de câteva miliarde de ori mai mic? decât a atmosferei terestre.
La un moment dat, densitatea din norul de praf se m?re?te într-un anumit punct (Figura 2), de obicei din cauza trecerii unei unde de ?oc supernovice sau a unui meteorit sau asteroid.
Punctul respectiv, cu o densitate, ?i astfel cu o putere gravita?ional? m?rit?, atrage o mas? tot mai mare de materie. Astfel se creeaz? un efect în cascad?, urmând ca el s? fie stabilizat în momentul în care |