- ( 12 )
- Astronomie ( 113 )
- Biologie ( 571 )
- Chimie ( 266 )
- Diverse ( 201 )
- Drept ( 9 )
- Economie ( 111 )
- Engleza ( 243 )
- Filozofie ( 110 )
- Fizica ( 377 )
- Franceza ( 117 )
- Geografie ( 613 )
- Germana ( 44 )
- Informatica ( 387 )
- Istorie ( 820 )
- Marketing ( 28 )
- Matematica ( 276 )
- Medicina ( 7 )
- Muzica ( 12 )
- Psihologie ( 235 )
- Religie ( 54 )
- Romana ( 1526 )
Referat Evenimente importante din istoria astronomiei
Categorie: Referate AstronomieReferat downloadat de: 208 ori. |
 
|
Descriere referat: |
| De obicei se afirm? c? astronomia este una din cele mai vechi ?tiin?e. Se mai men?ioneaz? c? începuturile astronomiei ar data din epoca culturii asiro-babiloniene, care înflorea în Mesopotamia, cu circa 3 – 4 000 de ani î.e.n. Cercet?ri relativ recente consider? acest început al astronomiei în negura preistoriei, în perioada când omul de Cro Magnon, un veritabil “homo sapiens”, venea s? înlocuiasc? omul de Neanderthal. Este aproximativ anul 35 000 î.e.n., din care par s? dateze o serie de oase pe care erau gravate fazele Lunii. În realitate credem c? începuturile astronomiei sunt ?i mai vechi, ele putându-se situa în momentul apari?iei pozi?iei bipede la om, ceea ce i-a permis s? vad? ?i s? observe CERUL. Date mai sigure, bazate pe înscrisuri, avem din epoca marilor civiliza?ii indo-europene, în special al civiliza?iei antice grece?ti. Dac? am c?uta s? exemplific?m cu nume ilustre unele realiz?ri ale astronomiei elenistice, nu putem s? nu cit?m pe unii din marii s?i filosofi. Astfel, Tales din Milet (sec. VII - VI î.e.n.) era considerat ?i iscusit astronom. Un alt nume celebru este cel al lui Pitagora (c. 560 – c.500 î.e.n.), care denume?te cerul COSMOS ?i declar? c? P?mântul are form? sferic?. Parmenide din Eleea (c.540 – 450) care, dup? Teophrast, ar fi sus?inut ?i el teoria sfericit??ii P?mântului, ar mai fi afirmat, dup? cum men?ioneaz? Plutarh, c? “Luna mi?cându-se în jurul P?mântului ilumineaz? nop?ile cu o lumin? împrumutat?”. Viziuni ?i concep?ii aproape de realitate a sus?inut ?i Democrit din Abdera (460 - 360 î.e.n.), care nu numai c? a preconizat existen?a atomilor, dar a ?i interpretat corect aspectul albicios al C?ii Lactee, prin prezen?a a nenum?rate stele slabe pe care ochiul omenesc nu le poate distinge, fapt ce a putut fi confirmat dup? circa 2 000 de ani prin primele observa?ii telescopice ale lui Galilei. Timp de 2 000 de ani cuno?tin?ele despre Univers ?i astrele ce-l populeaz? s-au acumulat gra?ie activit??ii neobosite ale unor savan?i ca Brahe, Copernic, Galilei, Kepler, Newton, Gauss, Herschel ?i al?ii pân? în prezent. Aristah din Samos (310 – 230 î.e.n.). A fost elev al lui Straton din Lampsakos ?i de la el s-a p?strat o singur? lucrare, Despre dimensiunile ?i distan?ele Soarelui ?i Lunii unde încearc? s? determine distan?ele pân? la Lun? ?i Soare. În ceea ce prive?te concep?ia cosmologic? a lui Aristah, lui i se atribuie admiterea pentru P?mânt a unei mi?c?ri combinate. Hiparh din Niceea (c.190 – c.125 î.e.n.). Este considerat cel mai mare astronom al antichit??ii grece?ti. El ajunge la o foarte exact? apreciere a lungimii anului, considerându-l ca având 365 zile ?i un sfert f?r? 1/300 dintr-o zi. El apreciaz? foarte exact ?i durata lunii sinodice, la 29 zile 12 ore 44 minute ?i 2,5 secunde (valoarea acceptat? azi se termin? cu 2,8 secunde). O alt? contribu?ie a lui Hiparh este alc?tuirea unui catalog de stele, con?inând peste 850 obiecte. În acest catalog el împarte stelele vizibile cu ochiul liber în 6 clase de str?lucire, clasificare care, cu unele perfec?ion?ri, s-a p?strat pân? azi. Hiparh a introdus sistemul hexazecimal, sistem folosit înainte numai de babilonieni, dup? care cercul se împarte în 360ş, fiecare grad fiind compus din 60’, fiecare minut având la rândul s?u 60’’. Claudiu Ptolemeu (c.90 – c.168). În afara dezvolt?rii sistemului geocentric care-i poart? numele ?i a acelui catalog cu 1025 stele aduse la epoc?, Ptolemeu a mai avut ?i alte contribu?ii remarcabile: descoper? ecve?ia Lunii ?i calculeaz? paralaxa Lunii cu destul de mare precizie. Nicolaus Copernic (1473 – 1543). Prin 1512-1513, apare în manuscris lucrarea cu titlul Nicolai Copernici de hypothesibus motuum coelestium a se constitutis commentariolus, cunoscut? mai ales sub titlul prescurtat Commentariolus (Micul comentariu), în care Copernic î?i expune, într-o form? simpl?, nematematizat?, principalele teze ale heliocentrismului. Opera nemuritoare a lui Copernic are titlul De revolutionibus orbium coelestium, libri VI, lucrare care a fost scoas? abia în anul 1835, dup? agita?ia f?cut? de Galilei cu descoperirile sale telescopice, când aproape toate confirm?rile în favoarea teoriei heliocentrice fuseser? ob?inute. |
Alte referate din materia: Astronomie
| Nr. | Nume referat | Hits |
| 1 | Sistemul periodic al elementelor | 1485 |
| 2 | Acetilena | 849 |
| 3 | Aditivi | 883 |
| 4 | Aliaje 2 | 722 |
| 5 | Alimente de origine minerala | 1690 |
| 6 | Analiza granulometrica | 767 |
| 7 | Anilina | 885 |
| 8 | Cauciucul regenerat | 721 |
| 9 | Cernobal | 1032 |
| 10 | Chimie prelucrat bun | 741 |
| 11 | Clasificarea deseurilor | 1356 |
| 12 | Combustibili finali | 830 |
| 13 | Cristalizarea | 926 |
| 14 | Dioxidul de carbon | 752 |
| 15 | Masele Plastice | 733 |
| 16 | Energie Nucleara | 656 |
| 17 | E-uri | 675 |
| 18 | Fructele | 583 |
| 19 | Glucoza | 962 |
| 20 | Hidroxid de calciu | 1096 |
| 21 | Lacuri si vopsele | 858 |
| 22 | Lista cronologica a principlelor descoperiri gastronomice | 575 |
| 23 | Nemetalele | 870 |
| 24 | Poluarea aerului ,a apei si a solului | 1076 |
| 25 | Nichelul | 574 |
Trimite un referat !
Referatul tau ii poate ajuta si pe ceilalti! Ajuta-ti colegii!Ai un referat facut de tine si consideri ca este bun si original ? Trimite-ti lucrarea ta si poti castiga premii, ajutandu-ti colegii sa ia note bune!
Trimite un referat!
Cere un
referat !
Ai nevoie de un referat bun si nu il gasesti ?referat !
Noi te ajutam sa iti faci referatul de care ai nevoie. Da-ne detalii despre lucrarea pe care trebuie sa o redactezi si noi vom scotoci pentru tine!
Cere un referat!
