|
Oamenii din antichitate care au avut mai mult timp liber la dispozi\ie ]i mai mult` curiozitate, au fost preocupa\i de studiul zilei, nop\ii, Soarelui, Lunii ]i stelelor au descoperit c` aceste corpuri cere]ti se mi]c` [n a]a fel [nc@t pot ajuta la determinarea orei exacte, orient`rii pe p`m@nt, etc. Astronomia a ap`rut, la primele civiliza\ii ca o necesitate pentru a cunoa]te timpul cel mai propice diferitelor munci de c@mp, s`rb`torilor religioase, c@t ]i pentru a g`si drumul [n c`l`toriile lungi mai ales pe mare.
Pentru oamenii din acea vreme, cerul ap`rea cu un comportament cu c@t mai ciclic, cu at@t mai bizar. Soarele, care desp`r\ea ziua de noapte, r`s`rea [n ficare diminea\` dintr-o direc\ie, dinspre est, ]i apunea [n direc\ie opus`. Noaptea, mii de stele puteau fi v`zute urm@nd aceea]i mi]care de rota\ie [n grupuri permanente, constela\ii, [n jurul unui punct fix, cunoscut sub numele de polul nord astronomic.
Oamenii au observat c` ziua ]i noaptea erau inegale [n durat`. {n zilele mai lungi, soarele, v`zut din emisfera nordic`, r`s`rea la NE, ]i urca sus pe cer la amiaz`. {n zilele cu nop\i lungi, Soarele r`s`rea la SE ]i nu mai urca a]a de sus. Observa\iil cu privire la stelele care ap`reau la vest dup` apusul Soarelui, sau la est [nainte de r`s`rit, au ar`tat c` pozi\ia relativ` a Soarelui fa\` de stele se schimba regulat. Egiptenii au fost probabil primii care au descoperit c` Soarele are o mi]care complet` [n jurul sferei cu stelele fixe, [n aproximativ 365 de zile ]i nop\i. Studii mai aprofundate au ar`tat c` cele cinci planete mai str`lucitoare se roteau [n jurul sferei cu stele pe l@ng` o centur` de stele numit` zodiac. Luna traversa zodiacul rapid, dep`]ind soarele odat` la 29,5 zile. Cei care priveau stelele [n antihitate, au [ncercat s` aranjeze zilele ]i lunile [ntr-un calendar. Deoarece nici o lun` sau un an nu con\in un num`r fix de zile, cei care au creat primele calendare, au ata]at unor luni sau ani succesivi un num`r diferit de zile, care s` aproximeze valoarea pe o durat` mai lung` de timp. Astfel, calendarul modern are 97 de ani bisec\i la fiecare 400 de ani, deci num`rul mediu de zile pe un an este de 365,24250, foarte aproape de valoarea determinat` astronomi, adic` 365,24220.
Soarele ]i Luna traverseaz` zodiacul [ntotdeauna de la vest la est. Totu]i, cele cinci planete str`lucitoare (Mercur, Marte, Venus, Jupiter ]i Saturn), au ]i ele o mi]care general` [nspre est fa\` de fondul de stele ce se deplaseaz` [nspre vest. Din timpuri str`vechi, oamenii ]i-au imaginat c` mi]c`rile planetelor, ]i [n general evenimentele ce se petreceau pe cer, erau cumva [n rela\ie cu destinul lor. Aceast` idee, care st` la baza astrologiei, a [ncurajat descoperiri de ecua\ii matematice pentru prezicerea mi]c`rilor planetelor ]i deci a dus la progresul [n astronomie.
|